Statutul UDTR

1. Sucursalele teritoriale ale UDTR
2. Comisii de specialitate:
   1. COMISIA DE CULTURĂ
   2. COMISIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT
   3. COMISIA DE TINERET
   4. COMISIA DE RELIGIE
   5. COMISIA DE FEMEI
   6. COMISIA DE CENZORI
3. Ansambluri folclorice
4. Activitatea publicistică
   • Cărţi editate de UDTR
5. Radio T

---

I. Sucursalele teritoriale ale UDTR

De-a lungul timpului, Uniunea Democrată Turcă din România şi-a format 34 de sucursale pe întreg teritoriul României, cu timpul unele, din lipsă de activitate au fost desfințate aşa că în momentul de față uniunea are 32 de sucursale.

Conform statutului, comitetele de conducere ale sucursalelor teritoriale şi organizațiilor județene se compun din 9 membri din care: un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar, un responsabil financiar şi 5 membri. Comitetele de conducere ale organizațiilor județene şi ale sucursalelor teritoriale se întrunesc lunar sau ori de câte ori este nevoie.
Membrii comitetului de conducere răspund de domenii de activitate precum învățământ, cultură, turism, sport, tineret, asistență socială ş.a. conform hotărârii adoptate de comitet.

Începând cu anul 2004 au fost formate două organizații județene: Constanța şi Tulcea. Aceste două organizații au rolul de a supraveghea şi coordona activitatea sucursalelor din județul respectiv, ele fiind conduse de către un preşedinte.
Organizația Județeană Constanța are ca președinte pe domnul Cadir Husein, iar Organizația Județeană Tulcea are ca președinte pe actualul deputat al UDTR, domnul Ibram Iusein.

Comitetul de Conducere al unei organizații județene este format din preşedintele organizației județene şi preşedinții sucursalelor din județul respectiv sau un delegat din partea sucursalei, ales de Comitetul de Conducere al sucursalei respective.
În urma adunărilor de constituire a sucursalelor au fost alese comitete locale în perioada 1990-2012.

• Aici sunt listate numele preşedinților filialelor, de-a lungul timpului
• Aici sunt listate activitățile sucursalelor

---

II. Comisii de specialitate

Activitatea Uniunii Democrate Turce din România este organizată pe comisii de specialitate:

Cultură:

preşedinte Türkoğlu Serin,
vicepreședinte Osman Melek,
secretar Ali Gürsel

Învățământ:

preşedinte Bormambet Vildan,
vicepreședinte Iomer Subihan,
secretar Arif Aisel

Religie:

preşedinte Islam Remzi,
vicepreședinte Musledin Firdes,
secretar Ismail Geilan

Femei:

preşedinte Amet Melec,
vicepreședinte Accoium Durie,
secretar Fizula Cadrie

Tineret:

preşedinte Osman Harun,
vicepreședinte Ersun Izet,
secretar Aynur Beghim

Cenzori:

Abdula Ridvan,
Accoium Durie,
Amet Belkîz

• Aici sunt publicate detalii despre activitățile comisiilor

COMISIA DE CULTURĂ

Comisia de cultură a Uniunii Democrate Turce din România are un rol hotărâtor în cadrul contextului cultural.
Pentru continuarea tradițiilor culturale, pentru trăirea identității etnice turce, pentru promovarea unor tradiții spirituale comisia de cultură din cadrul UDTR a organizat şi desfăşurat o serie de acțiuni, fiecare din ele având un impact mai mare sau mai mic asupra comunității noastre.

Bazându-se pe acțiunile realizate şi desfăşurate în această perioadă se poate spune că s-a făcut un pas important în ceea ce priveşte amplitudinea activității culturale. Prin aceste acțiuni s-au adus îmbunătățiri esențiale imaginii uniunii. S-a reuşit de cele mai multe ori să se aducă laolaltă tot mai mulți cetățeni, etnici turci şi numeroşi alți invitați aparținând celorlalte etnii şi cei aparținând majorității române.
Acțiunile din aceşti ani au avut un impact deosebit, în special asupra comunității turce din România. Cele mai ample şi cu rezonanță atât în țară cât şi în străinătate au devenit tradiționale. Printre acestea putem aminti:

Festivalul internațional «Primăvară Comunitară», care are la bază sărbătoarea Nevruz, sărbătoare de primăvară cu corespondențe şi la alte comunități. Astfel, an de an, reprezentanți ai tuturor comunităților etnice din România se regăsesc în cadrul unui simpozion cu participare internațională (Turcia, Bulgaria, Moldova) şi în cadrul unui spectacol de gală interetnic.
Sosirea primăverii este sărbătorită de toate popoarele născătoare de datini şi obiceiuri. Alături de români această bucurie este împărtăşită de toți compatrioții lor turci tătari bulgari, germani, armâni. Am învățat să ne bucurăm şi să petrecem împreună aceste sărbători şi astfel am devenit mai bogați sufleteşte.
Cu regret vedem astăzi că unele sărbători s-au pierdut în negura timpului, de aceea dorim ca prin această activitate să transmitem generațiilor viitoare aceste valori. Vrem ca aceste sărbători străvechi să nu dispară, pentru că ele aduc bucurie şi puritate în casele noastre. Tradițiile au rolul de a educa, de a socializa, un rol cultural şi nu în ultimul rând religios.
Prin această manifestare se face recurs la tradiție și se întăresc relațiile între comunitățile etnice de la malul mării.

Zilele Sarı Saltuk Dede:

A devenit tradiție ca în fiecare an în luna septembrie Uniunea Democrată Turcă din România să organizeze pelerinaj la Babadag şi implicit la Geamia Sarı Saltuk Baba.
Evenimentul debutează cu o slujbă religioasă ținută la geamie de hoge. După slujbă credincioşii se îndreaptă spre mormântul lui Gazi Ali Paşa unde se ține un moment de reculegere. Tot în cadrul promovării zestrei culturale şi tradiționale a etnicilor turci gospodinele din cadrul filialelor se întrec în prepararea produselor de patiserie specifice bucătăriei turceşti.
La eveniment participă anual în jur de 500 de etnici turci din Constanța, Tulcea, Medgidia, Tuzla, Lazu, Techirghiol, Hârşova, Babadag, Măcin, Isaccea, Cumpăna, Cobadin, Cernavodă, Fântâna Mare, București, Băneasa, Amzacea, Mangalia.

Încă din epoca medievală, după cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman, (începutul sec. XV-lea) localitatea devine din ce în ce mai importantă în zonă iar pentru o perioadă Babadag devine centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oraş Dobrogean. Dăinuind încă din epoca medievală mausoleul Sarı Saltuk Dede, mormântul lui Gazi Ali Paşa, cişmeaua Kalaigi sunt dovezi ale istoriei noastre locale. Legenda spune că un sfânt musluman pe numele Sarı Saltuk Baba a fost cel care a propovăduit religia musulmană în Balcani. În anul 1484, Sultanul Baiazid a poruncit să fie construit la Babadag un mausoleu, în onoarea lui Sarı Saltuk. Între anii 1667-1678 reşedința Paşei s-a mutat de la Silistra la Babadag.
După cum relata Evliya Çelebi, Sarı Saltuk, un renumit gânditor turc, a răspândit în Balcani şi implicit în Dobrogea, după anul 1263, religia islamică.
Ulterior toate mijloacele de transport se îndreaptă către mormântul funerar a lui Koyun Baba. Acest mormânt este înconjurat de păduri seculare, legenda relatând despre Koyun Baba ca fiind cel care a descoperit mormântul lui Sarı Saltuk Baba.

Ziua Minorităților Naționale din România este un eveniment în cadrul căruia se pune în valoare activitatea personalităților marcante ale culturii turce dobrogene. La data de 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat „Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, lingvistice şi religioase”, primul document internațional care oferă o garanție a drepturilor minorităților. România, alături de alte state care au recunoscut importanța acestei Declarații, au decis ca ziua de 18 decembrie să fie celebrată ca Zi a Minorităților Naționale.

În contextul european actual, multiculturalitatea este una din principalele resurse în dezvoltarea durabilă a unei societăți.
Începând cu anul 2008, Uniunea Democrată Turcă din România, împreună cu diverşi parteneri organizează la Constanța, în decembrie, activitatea «Ziua Minorităților».

Comisia de Cultură omagiază personalități ale comunității turce și nu numai, care și-au pus amprenta în promovarea culturii, oferind diplome și plachete pentru activitatea desfășurată în scopul păstrării și promovării tradițiilor și pentru contribuția la păstrarea identității noastre.
Prin această acțiune, Uniunea Democrată Turcă din România se străduie să demonstreze încă odată că multiculturalitatea este o realitate trăită în România, ce presupune recunoașterea pluralismului și a varietății identității culturale a oricărei minorități.

Pe lângă acțiunile culturale, comisia de cultură a identificat şi a propus spre editare numeroase manuscrise. Astfel s-au publicat cărți cu tematică variată ce pot fi folosite ca surse de informare şi documentare, iar altele sunt cărți de poezii pentru suflet. Totodată comisia de cultură a participat şi a reprezentat cu succes Uniunea Democrată Turcă din România la numeroase invitații din țară şi străinătate.

---

COMISIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Marele Mustafa Kemal Atatürk spunea:
„În orice loc al lumii, dascălii dețin rolul şi locul demn de respect în societate”.

Comisia de învățământ a UDTR are an de an un program încărcat, realizând aproape în fiecare lună câte una sau mai multe acțiuni.
Învățământul în limba maternă, îndeosebi în ciclul primar, gimnazial şi liceal, după Revoluția din 1989, a fost facilitat legislativ. Crearea unei Direcții de Învățământ pentru Minoritățile Naționale demonstrează preocuparea autorităților române pentru reglementarea în spirit european şi internațional al acestor probleme spinoase.
În ceea ce priveşte învățarea limbii turce, aceasta se face în baza Legii învățământului. Copiilor turci care învață în şcoli de predare în limba română li se asigură, la cerere, studiul limbii şi literaturii turce, a istoriei şi tradițiilor minorității. Studiul limbii turce poate începe în clasa I primară, părintele sau tutorele legal trebuind să depună la înscriere în şcoală, conform legii, o opțiune scrisă în care menționează dorința de a studia limba turcă.

Astfel, comunitatea turcă a reluat tradiția seculară, brusc întreruptă în anii 1960, de a facilita elevilor şi tinerilor învățarea limbii turce. Comisia de învățământ a Uniunii Democrate Turce din România, impulsionată de împătimiți ai învățământului, profesori cu studii filologice sau nefilologice au stabilit o strategie de acțiune care a cuprins: schimbarea mentalității părinților care să folosească limba maternă în familie şi să avizeze studiul limbii în şcoală, «inventarierea» copiilor de naționalitate turcă, organizarea de grupe şi clase de studiu, potrivit vârstei şi zonei în care locuiesc copii, definitivarea sub formă de proiect a programelor şcolare, cursuri de pregătire şi perfecționare a cadrelor didactice în perioadele de vacanță, folosirea selectivă a textelor din manualele şcolare existente atunci, şi multe altele.

În anul 1995, pe baza unui protocol încheiat între România şi Turcia s-a înființat la Medgidia Liceul «M.K. Atatürk». La încheierea acestui protocol, conducerea UDTR – Osman Fedbi şi Asan Murat – a jucat un rol important.
Aplicarea reformei învățământului a facilitat apariția în anul 2000, în cadrul Universității Ovidius Constanța, a Colegiului Universitar de Institutori «M.K. Atatürk» care și-a încheiat activitatea în 2007. Colegiul a pregătit circa 80 de institutori, cu examen de licență, pentru rețeaua de şcoli unde se predă limba maternă la clasele I-IV.

Se realizează schimburi de experiență, asistențe la ore, dezbateri cu caracter metodic, consfătuiri, grupuri de profesori merg la cursuri de limba turcă organizate la Istanbul sau Ankara în perioadele vacanțelor de vară.
În cadrul Ministerului Educației şi Cercetării Ştiințifice avem un inspector de specialitate, în persoana doamnei Bormambet Vildan, care se ocupă în special de problemele învățământului în limba turcă şi religie islamică.

Însuşirea limbii materne de un număr din ce în ce mai mare de elevi a făcut posibilă organizarea olimpiadelor de limbă şi literatură turcă și religie islamică. Locul desfăşurării olimpiadelor sunt sălile liceului «Kemal Atatürk» din Medgidia. Organizatorii sunt Direcția învățământ din cadrul Departamentului pentru Minorități Naționale, Ministerul Învățământului prin Inspectoratul Şcolar Județean Constanța, UDTR şi UDTTMR.

Principalele activități ale Comisiei de învățământ din cadrul UDTR:

• organizarea anuală a Olimpiadei de Limba Maternă Turcă (prima ediție în aprilie 1997);
• pregătirea şi tipărirea primelor programe de limbă turcă şi religie islamică, clasele I-XII (primele au fost aprobate de MEN, 1998);
• menținerea unui dialog permanent atât cu Direcția Minorități din cadrul MEN şi Inspectoratul Județean Constanța cât şi cu conducerile şcolilor unde se predau ore de limbă maternă turcă şi religie islamică;
• sprijinirea activităților de tipul „schimb de experiență” organizate de Comisia de Învățământ a CMN;
• organizarea anuală a taberelor de limbă maternă, cultură şi civilizației turce (prima ediție Babadag 1996, urmată de Homorod, Durău, Năvodari, Izvorul Rece, Sibiel, Predeal, Sânta Măria Orlea, Izvorul Muntelui etc). La această tabără participă anual peste 60 de elevi din diferite filiale, elevi olimpici sau cu rezultate deosebite la învățătură;
• concursurile de eseuri literare reprezintă o invitație deschisă tuturor elevilor care studiază limba turcă sau religia islamică. Aceste concursuri sunt organizate cu anumite ocazii: Nevruz, Ziua Turciei, Regaip Kandili etc;
• consfătuiri ale cadrelor didactice ce predau limba turcă şi religie, în cadrul cărora se discută strategii şi programe de predare a limbii turce şi a religiei islamice, prilej cu care se prezintă activitatea învățământului din anul şcolar precedent şi proiectele din anul şcolar următor; problemele existente la fiecare şcoală unde se predă limba turcă turcă şi religie islamică, probleme legate de manuale, de numărul elevilor şi orarul cadrelor;
• 15 iunie în România şi 24 noiembrie în Turcia «Ziua învățătorului» – 24 noiembrie este ziua în care i s-a atribuit marelui om de stat Mustafa Kemal Atatürk calitatea de profesor suprem. Activitatea se desfăşoară într-un cadru festiv unde participă profesorii de limba turcă și religie islamică;
• 23 aprilie în Turcia şi 1 iunie – Ziua Internațională a Copilului. Din seria acțiunilor cu tradiție din cadrul UDTR se numără şi sărbătorirea acestor două zile ale copiilor. Prima, cea de 23 aprilie, este o zi importantă scrisă cu litere de aur în istoria Turciei când, pentru prima oară în lume, marele om de stat M.K. Ataturk a dedicat o zi copiilor, în anul 1928. An de an sărbătoarea are în cadrul programelor organizate de UDTR o notă de competiție, entuziasm şi bună dispoziție, participanții simțind bucuria copilăriei. Astfel, an după an, peste 150 de copii din şcolile județului Constanța şi de la filialele teritoriale se întrec în diverse concursuri. Programul de 1 iunie, ca orice zi specială, este organizat în centrul de agrement din preajma Complexului Muzeal de Ştiințe ale Naturii Constanța.

---

COMISIA DE TINERET

La 23 august 1990, în cadrul Uniunii Democrate Turce din România a fost fondată Organizația de Tineret Turc Atatürk din România care a dobândit personalitate juridică la 17 octombrie 1990.
Începând cu 2001 organizația și-a sistat activitatea, iar tinerii care făceau parte din ea au început să activeze sub forma unei comisii de specialitate în cadrul UDTR.

Începând cu anul 2004, comisia de tineret funcționează în cadrul Uniunii Democrate Turce din România organizând, coordonând şi derulând activitățile legate de tineret, copii şi ansambluri folclorice, alături de comisia de cultură, implicându-se activ în organizarea activităților derulate de UDTR.

Putem spune că cea mai mare activitate organizată şi derulată de comisia de tineret este Festivalul cultural sportiv al tineretului, ajuns anul acesta la a IX-a ediție. Având ca punct de plecare Ziua Tineretului şi Sportului în Turcia – 19 mai, această manifestare a căpătat amploare, ajungând la nivel internațional. An de an am dezvoltat aria de desfăşurare a activității, atrăgând în această manifestare mai mulți parteneri. Festivalul se desfăşoară pe parcursul a mai multe zile şi pe mai multe componente, atât pe parte sportivă, cât şi culturală şi educativă. Astfel, anual se organizează un mini-campionat de fotbal şi de tenis de masă, diverse concursuri, un simpozion tematic, o serată muzicală, culminând în ultima zi cu expoziție şi spectacol.

În fiecare an, în prima săptămână a lunii decembrie, în lumea întreagă, este sărbătorită Ziua Internațională a Drepturilor Omului, eveniment marcat de Uniunea Democrată Turcă din România printr-un seminar tematic, în cadrul căruia se prezintă în principal drepturile la libera exprimare, la libera opinie, dreptul de a alege o religie şi dreptul la educație. Seminarul a fost inițiat de comisia de tineret din cadrul UDTR, cu scopul de a aduce în atenția celor mai tineri membri ai comunității Declarația Universală a Drepturilor Omului. În cadrul seminarului iau cuvântul membrii activi ai comisiei de tineret. Aceştia țin o lecție deschisă despre egalitate, educație şi protecția copilului, pe baza unor fişe de lucru atent pregătite. De asemenea, se punctează libertatea de exprimare a minorităților etnice din România, subliniând faptul că în țara noastră nu sunt probleme în menținerea şi perpetuarea tradițiilor şi obiceiurilor, a limbii şi a religiei, ilustrând acest lucru cu exemple relevatoare din alte țări cum ar fi Franța, Grecia şi Bulgaria.

Istanbul, ce a fost capitala a trei mari imperii, este pentru trei zile gazda unei delegații a comisiei de tineret UDTR în cadrul unei manifestări organizate cu scopul cunoașterii istoriei și culturii turce – Seminarul cultural educativ pentru tineret. Programul seminarului cuprinde vizite la principalele obiective istorice și culturale nu numai din Istanbul, ci și din împrejurimi.
Seminarul derulat anual pe parcursul a patru zile este insuficient pentru multitudinea de informații istorice, culturale și turistice oferită de marea metropolă. După fiecare seminar participanții pleacă din Turcia cu gândul de a reveni, cu ținta spre alte obiective, dar mulțumiți că aceste zile nu au trecut pur și simplu ca o plimbare, ci ca un prilej de îmbogățire intelectuală și spirituală.

De asemenea, comisia de tineret este alături de comisia de religie, implicându-se activ la derularea acțiunii «Kadir Gecesi», o importantă activitate religioasă.

Prin manifestările organizate şi derulate, comisia de tineret încearcă să aducă printre ei cât mai mulți tineri; încearcă să perpetueze tradițiile şi obiceiurile lăsate de strămoşi. Astfel, prin seminarii, simpozioane, mese rotunde implică activ tineretul minoritar turc în viața comunității.

---

COMISIA DE RELIGIE

Obiectivul evenimentelor organizate de comisia de religie a UDTR este cunoşterea mai îndeaproape a tradițiilor şi a religiei musulmane. Chiar dacă în ultimii ani tradiția legată de slujbele religioase s-a „modernizat”, la acțiunile uniunii se încearcă readucerea la lumină a obiceiurilor moştenite din strămoşi.

Una din prioritățile fundamentale ale Comisiei de Religie a fost aceea ca prin demersuri la Secretariatul de Stat pentru Culte, UDTR să fie reprezentat în Şura-i Islam, organul de conducere şi consiliere al Muftiatului Cultului Musulman din România. Au făcut parte din partea UDTR în acest înalt for domnii Balgi Ruhan, Osman Fedbi, Ibram Nuredin, Iusein Ibram, Islam Remzi, Asan Murat, Ibraim Ervin, Ferat Rami, Metin Cerchez.

Demersurile comisiei de religie a UDTR s-au concretizat şi prin renovarea geamiilor din Babadag, Cernavodă şi Hârşova. O altă reuşită este renovarea Monumentului Sarî Saltuk unde la deschiderea oficială am avut onoarea de a-l avea alături pe Premierul Republicii Turcia domnul Tayyip Erdogan. De asemenea s-a acționat pentru rezolvarea situației de la cimitirele din Galați şi Călăraşi. Pe lângă acestea în această perioadă s-a editat broşura de mevlid şi cartea cu duauri, sureuri, ilahiuri şi diferite informații despre religia islamică. Aceste cărți şi broşuri au fost împărțite la toate geamiile şi la toate filialele UDTR.

Cu sprijinul UDTR au plecat în pelerinaj la Mecca un mare număr de etnici turci.
Comisia de religie colaborează cu bune rezultate cu Muftiatul Cultului Musulman din România, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța, Secretariatul de Stat pentru Culte, Departamentul de Relații Interetnice, dar şi cu diverse fundații sau asociații.

Anual, această comisie organizează cu prilejul sărbătorilor religioase Mevlit Kandili, Kurban Bayram, Berat Kandili, Mirac Kandili, Regâip Kandili, Noaptea de Kadir, diverse manifestări cu tematică religioase, inclusiv mese de iftar şi sprijină logistic şi organizatoric Olimpiada de religie.

Membrii comunității turce din Constanța şi ai filialelor teritoriale ale UDTR sărbătoresc cu bucurie şi emoție Naşterea Profetului Muhammed (Mevlid Kandili). În această zi plină de înțelepciune şi iertare, belşug şi milostenie toți cei prezenți la geamii se roagă lui Allah. Convinşi de puterea acestei sărbători „mai bună decât o mie de luni, când porțile cerului se deschid şi din care se revarsă peste tot seninătate şi încredere”, îşi deschid sufletele şi cu mâinile deschise se roagă într-o linişte deplină.

Imamii geamiilor recită versete din Coran şi în predica ținută nu uită să le spună tuturor să fie buni părinți, vecini, prieteni; să-şi respecte semenii, să muncească mai mult, să se informeze, să vină cu idei şi soluții pentru rezolvarea problemelor comunității.
Asemenea momente întăresc familia şi comunitatea. De aceea, pentru a nu se uita, a se păstra şi perpetua tradițiile religioase comisia de religie are grijă ca în fiecare an astfel de evenimente să fie cinstite prin proiectele uniunii.

An de an, în seara de Kadir Gecesi, tinerii din rândul comunității noastre se strâng la geamii şi petrec seara împreună.
Noaptea de Kadîr (Kadir Gecesi) este cea mai importantă din perioada postului de Ramazan. I se mai spune şi Noaptea Puterii, fiind noaptea sfântă când s-a revelat Coranul Profetului Mohamed. În Noaptea de Kadîr, toate lăcaşurile de cult musulmane sunt deschise, iar credincioşii merg să se roage. Se spune că Noaptea Puterii face cât 1.000 de ani, rugăciunile făcute acum având o importanță deosebită.

Populația musulmană din România petrece în post şi rugăciune luna Ramazan. Este luna în care musulmani ar trebui să citească şi să se străduiască mai mult să înțeleagă Coranul şi să îi ceară iertare lui Allah pentru greşelile făcute. În felul acesta musulmanii vor putea simți pacea spirituală şi frumusețea acestei luni.
În timpul acestei luni, musulmanii nu mănâncă toată ziua, atât timp cât soarele este pe cer. După apusul soarelui până la răsărit se poate mânca orice. De obicei sunt două mese, una seara – iftar, şi una dimineața – sahur. La masa de seară – iftar, se strâng laolaltă rude, prieteni, vecini şi mănâncă împreună.

Uniunea Democrată Turcă din România, respectând tradiția, strânge laolaltă membrii comunității turce de la filialele sale teritoriale, oferindu-le mese de «iftar». La aceste mese gospodinele pregătesc şi servesc tuturor următoarele preparate: ciorbă de nuntă (pregătită cu carne tocată de vită), pide (plăcintă cu brânză), fasole şi friptură de pui, pilaf cu compot, orez cu lapte, ardei umpluți, imam bayîldî (vinete umplute cu carne) şi baclavale. În general, s-a respectat meniul servit la mesele tradiționale de mevlid, unde se servesc şapte feluri de mâncare, cu o anumită ordine prestabilită.

Luna Postului şi a Coranului este luna în care avem ocazia de a ne curăța de păcate. Profetul Muhammed i-a vestit pe musulmani cu acest hadis: „cel care este credincios şi ține post aşteptând răsplata doar de la Allah, i se vor ierta toate păcatele din trecut".
Sărbătorirea Kurban Bayramului are o importanță deosebită din punct de vedere religios pentru toată populația turco-musulmană. Această sfântă sărbătoare ține 4 zile şi e întâmpinată cu mult respect de turcii dobrogeni. Pentru a-şi îndeplini obligația religioasă, credincioşii musulmani sacrifică berbeci sau vite iar carnea acestora o împart nevoiaşilor, săracilor, văduvelor şi orfanilor.

Uniunea Democrată Turcă din România an de an sacrifică animale din care se fac pachete cu carne şi se împart filialelor. Preşedinții filialelor au avut grijă să întocmească liste pentru ca aceste pachete să ajungă într-adevăr la cei care au cel mai mult nevoie de ele şi astfel pe masa a cât mai mulți membrii ai comunității noastre se pot prepara şi degusta diverse mâncăruri tradiționale, aşa cum este obiceiul de Bayram.
Acest obicei legat de sărbătoarea sacrificiului este întâmpinat an de an cu mult respect de toată comunitatea musulmană din România, iar credința acestora se amplifică creând mediul propice pentru fapte bune.

---

COMISIA DE FEMEI

Constituită la 4 noiembrie 1999, Asociația de femei «Hanım Elleri» a fost o asociație a cetățenilor români de naționalitate turcă, având caracter cultural, umanitar şi independentă, cu personalitate juridică. Sediul central al acestei asociației a fost în municipiul Constanța.

Principalele activități desfăşurate au fost: 8 martie – Ziua Femeii, conferințe cu tema Femeia în viziunea lui M.K. Ataturk, concursul de cofetărie şi patiserie tradițională «Baclavaua de Aur», Kutlu Doğum Haftası – în colaborare cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța, 26 august – Săptămâna multiculturală, 23 septembrie – Rolul femeii în educația copiilor, „Congresul Internațional al Femeii Turce din Balcani” prima ediție în 2001, a devenit o adevărată tradiție.
Asociația Femeilor Turce «Hanım Elleri» s-a reorganizat, în prezent funcționând ca o comisie de specialitate în cadrul UDTR.

În luna martie Comisia de Femei a Uniunii Democrate Turce din România organizează un simpozion cu tema „Rolul femeii turce în societatea contemporană”.
Acțiunea are ca scop consolidarea relațiilor dintre femeile de etnie turcă din România, punând accent totodată şi pe dezvoltarea unei comunicări cât mai bune şi cu reprezentante ale altor etnii.
Participantele la simpozion au punctat cele mai importante aspecte ale rolului femeii în societate şi, dincolo de apartenența la o anume identitate etnică, turcoaicele au definit femeia, în primul rând, prin prisma statutului de mamă şi soție.

„Ziua mamei” se sărbătoreşte în a doua duminică a lunii mai. Evenimentul este organizat de comisia de femei aparținând Uniunii Democrate Turce din România şi cuprinde mai multe componente: simpozionul cu tema «Rolul mamei în cadrul familiei turce»; o expoziție de țesături şi obiecte tradiționale lucrate manual şi o şezătoare unde turcoaicele interpretează cântece vechi, învățate din străbuni.

Comisia de femei organizează anual simpozionul cu tema „Tradiții şi obiceiuri ale turcilor dobrogeni, legate de naştere şi botez”. Evenimentul are ca scop reînvierea tradițiilor şi obiceiurilor practicate la naşterea şi la botezul copiilor musulmani. Prezente la eveniment, membrele UDTR de la filiale expun câteva din obiceiurile practicate în localitățile lor, la naşterea copiilor.

Una dintre cele mai importante activități a comisiei de femei este „Festivalul de artă culinară”. Desfășurat an de an la o altă filială, festivalul este dedicat exclusiv bucătăriei tradiționale turce.
Participantele se prezintă cu diferite preparate culinare, preparate cu măiestrie şi migală încântând prin modul de prezentare şi originalitate.
Rețetele produselor expuse şi înscrise în concurs sunt păstrate din generație în generație, din mamă în fiică, transmițându-se mai departe copiilor chiar şi prin intermediul acestui festival, ajung să fie cunoscute de publicul larg. De asemenea, pentru a da un aer autentic festivalului, gospodinele se îmbracă în costume tradiționale turceşti, amintind de mamele, bunicele noastre.

Din doi în doi ani Comisia de femei din cadrul UDTR organizează simpozionul internațional „Femeia turcă din Balcani”. La acest simpozion sunt invitate delegate din Turcia, Bulgaria, Cipru de Nord, Macedonia. Obiectivul programului este consolidarea relațiilor dintre femeile de naționalitate turcă din România şi femeile de naționalitate turcă din cadrul comunităților turce din Balcani, cunoaşterea reciprocă şi schimbul de experiență pe plan social, politic, cultural, economic, religios, stabilirea de legături interbalcanice.
Peste 100 de femei de naționalitate turcă din România, Turcia, Grecia, Ucraina, Bulgaria, Macedonia şi din Kosovo dezbat în cadrul simpozionului teme precum «Rolul femeii în politică şi ascensiunea în viața socială», «Activitățile şi puterea de decizie a femeii turce», «Femeia şi religia», «Femeia şi familia, statutul femeii şi responsabilitățile acesteia».

---

COMISIA DE CENZORI

Controlul gestionar de fond asupra modului în care se administrează valorile materiale şi băneşti ale Uniunii şi ale filialelor municipale, orăşeneşti, comunale şi săteşti se efectuează de către comisiile cenzori.
Comisiile de cenzori se compun din 3-5 membri, la nivelul Uniunii şi sunt formate din: un preşedinte; un vicepreşedinte; 1-3 şi respectiv 3-5 membri.

Acestă comisie este independentă față de comitetele de conducere ale filialelor şi respectiv față de Comitetul Director, răspunzând de activitatea lor în fața organului care a ales-o, respectiv Consiliul Național.
Membrii comisiilor de cenzori se aleg de adunările generale ale filialelor teritoriale şi respectiv în cadrul Conferinței Naționale, la nivelul Uniunii.

---

III. Ansambluri folclorice

În cadrul comisiei de cultură îşi derulează activitatea mai multe grupuri folclorice, printre care amintim: Delikanlılar, Fidanlar, Mehtap, Tuna, Kaynanalar, Sureya, Kardelen, Genç Umutlar, Gök Kuşağı, Filizler, Hırsava Martıları, Yıldızlar.

Pentru a demonstra cât de bine sunt păstrate cultura, tradițiile şi obiceiurile noastre, în februarie 1999, la inițiativa unui grup de tineri entuziaşti din cadrul Organizației de Tineret Turc «Atatürk» ia ființă ansamblul de dans folcloric tradițional «Delikanlılar». Cei doisprezece tineri care au format grupul au găsit modalitatea de a ajunge la sufletele tuturor şi ca dovadă a seriozității lor, după numai o lună au ieşit pe scenă la un spectacol de bayram.

Conştienți de faptul că tradiția dă identitatea grupului, toți tinerii care au făcut parte din acest grup, pe tot parcursul acestor 25 de ani, au fost, sunt şi rămân un model de solidaritate, de sprijin şi de ce nu de unitate etnică. Aşa cum aceştia afirmă, pentru ei, grupul folcloric este locul unde s-au dezvoltat, s-au maturizat şi s-au împlinit ca oameni, iar între ei există o legătură, o armonie, pe care n-au trăit-o în nici un alt loc.
Nu este nici o îndoială că meritul existenței, a performanțelor şi a longevității grupului îl datorăm în primul rând tuturor acelor tineri ce au fost la un moment dat membri ansamblului. În dansurile lor sunt oglindite momente specifice din viața comunității noastre şi al destinului nostru dintr-o perspectivă istorică.

Acest itinerariu extraordinar al tinerilor din ansamblul Delikanlılar a fost însoțit, aproape în paralel, de un al doilea grup folcloric de dans tradițional turc. Ansamblul numit Fidanlar evoluează inițial ca grup coral şi cucereşte în scurt timp simpatia şi dragostea tuturor prin inocența şi gingăşia copiilor care o formează.
Aceste două ansambluri, una de copii iar cealaltă de tineret, reprezintă cu mândrie Uniunea Democrată Turcă din România la toate manifestările la care sunt invitați devenind cadru de referință pentru copiii şi tinerii din întreaga comunitate turcă din România. În prezent coordonatorul acestor două grupuri folclorice este Melek Osman, iar de coregrafia dansurilor se ocupă Derya Amet.

Urmând exemplul acestora devine necesar şi firesc să se înființeze noi grupuri folclorice. Începând cu anul 2000 se formează grupul de dansuri tradiționale Sureya din localitatea Techirghiol. Grupul are în componență copii, cu vârsta cuprinsă între cinci şi cinsprezece ani iar dansurile executate de ei sunt pline de viață şi voie bună. În prezent coordonatorul grupului este Menseit Seriha.
După mai puțin de un an, în anul 2001, la Constanța, zece femei reuşesc să se adune pentru a forma grupul coral Mehtap, coordonat de Durie Accoium. Fără a avea studii muzicale, acestea reuşesc să pună la punct un repertoriu ce cuprinde numeroase cântece tradiționale. Dintre acestea, nouăsprezece cântece specifice zonei Rumeli şi Anatolia, răspândite în Dobrogea, cântece de dragoste, iubire şi frățietate între oameni care circulă în Balcani şi Dobrogea de sute de ani au fost imprimate pe un CD care a ajuns în casele multor etnici turci.

Cu un repertoriu muzical asemănător corului Mehtap, se formează în anul 2004, în oraşul Tulcea, grupul vocal Kaynanalar format din „tinere pensionare, soacre de profesie”, aşa cum adesea se alintă între ele. Acest grup vocal, coordonat de Memet Muzaien se alătură grupului de dans folcloric tradițional Tuna din Tulcea, coordonat de Mahmudi Nurten format din zece grațioase fete, care prezentau dansurile turceşti, pe scene româneşti, de peste patru ani.
Este cel mai vechi ansamblu de tineri din cadrul Uniunii Democrate Turce din Romania, el fiind înființat în anul 1993 de un grup de tineri inimoşi, dornici să prezinte şi să păstreze obiceiurile şi tradițiile turcilor nord-dobrogeni pe scenele din țară şi străinătate.

Urmând exemplul celor din Constanța, Tulcea şi Techirghiol cei din Medgidia nu se lasă mai prejos. Astfel, în anul 2005 se înființează grupul de dans folcloric tradițional Filizler.
În anul 2007, în comuna Cumpăna, se constituie un nou grup de dans folcloric tradițional turc. Grupul numeros, încă de la început având peste douăzeci de copii, primeşte denumirea de Kardelen și este coordonat de Firdes Musledin.
Comuna Cobadin se mobilizează şi ea. Astfel în anul 2008 considerând că nu este suficient să aibă doar un grup de dans folcloric tradițional cu copii – Genç Umutlar, coordonat de Aiten Borseit, câteva femei inimoase formează şi un grup vocal. În acest fel ia ființă Gökkuşağı care devine în scurt timp mândria comunei, coordonat de Ghiuler Demir. Au urmat apoi filialele Hârșova și Amzacea cu ansamblurile de dansuri tradiționale Hırsava Martıları coordonat de Memet Reduan și Yıldızlar coordonat de Filiz Sali.

Toate aceste ansambluri și grupuri vocale sunt necesare şi binevenite în atmosfera culturală a societății noastre, reprezentând o parte a lumii noastre, care merită să fie cunoscută.

---

IV. Activitatea publicistică

Revista „Karadeniz” a fost organul de presă a Uniunii Democrate Turce Musulmane din România, editată cu începere din aprilie 1990. Întâiul Colegiu redacțional era constituit din redactor şef – Genan Bolt, Comitetul director provizoriu Tahsin Gemil, Agiemin Baubec – preşedinte, Hamdi Cerchez, Yaşar Negip – membri.

După scindarea Uniunii Democrate Turce Musulmane din România în două organizații separate, Uniunea Democrată Turcă din România şi Uniunea Democrate a Tatarilor Turco-Musulmani din România, ziarul Karadeniz revine Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România.

În primul număr al ziarului, în pagina a doua, găsim un articol în care se stabileşte linia ce o va urma acest ziar, acest articol este semnat de lector. Dr. Agiemin Baubek şi este numit Karadeniz, Karadeniz…

„Când am hotărât să publicăm ziarul Karadeniz, am hotărât să publicăm un ziar, care să trateze doar problemele sociale şi culturale. Nu dorim să facem propagandă nici unui partid, ci doar să ne încadrăm în principiile democrației. Ne propunem să apărăm toate drepturile conaționalilor noştri, să căutăm soluții pentru toate problemele lor spirituale şi materiale. Apărarea locului turcilor în lume şi apărarea idealurile sacre ale islamului se numără printre principalele noastre scopuri.
Printre obiectivele urmăite de către noi sunt: conştientizarea populației că sunt o bucățică a lumii turcice, indiferent de ce preț trebuei plătit să ne protejăm datinile, şi să le transmitem generaților viitoare. Să facem cunoscut comunității noastre importnanța şi puterea ştiinței. Pentru a accentua sentimentulşi conştiința național a comunității noastre, vom prezenta lucrări ale literaturii populare.
În paginile ziarului, vor fi prezentate, pagini din istoria turcilor, astfel încât tinerii să vadă ce trecut măreț am avut dar să realizeze ce viitor strălucit ne aşteaptă…”

Uniunea Democrată Turcă din România editează o revistă: Hakses – Vocea Autentică, fiind finanțată de Guvernul României prin Departamentul de Relații Interetnice. Această revistă vine să pună în valoare identitatea spirituală, culturală, lingvistică și religioasă a etnicilor turci din România.

---

CĂRŢI EDITATE DE UDTR

ATTILA EMIN,

Ali ve Aişe, Kriterion Yayınevi, Bükreş, 1995

EMEL EMIN,

Arzu. Şiirler, Kriterion Yayınevi, Bükreş, 1997

CORNELIA CĂLIN BODEA,

Românii și otomanii în folclorul românesc, Editura Kriterion, Bucureşti, 1998

NUREDIN IBRAM,

Comunitatea musulmană din Dobrogea. Repere de viață spirituală, Editura Ex Ponto, Constanța, 1998

SUZAN MEHMET,

Capitol de toleranță, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 1998

SUZAN MEHMET,

Ieri Bisect, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 1999

NUREDIN IBRAM,

Dobruca'daki musluman topluluğu. Manevi hayatından sayfalar, Editura Ex Ponto, Constanța, 1999

GÜLTEN ABDULA,

Belirli günler için şiirler, Editura Elvan, Galați, 2000

NAMIK KEMAL YILDIZ,

Gönülden kaleme (versuri), Elvan Basınevi, Galați, 2001

NIMET BERKOK · KAMIL TOYGAR,

Ramazan Yemekleri ve Mutfak Kültürü, Elvan Basınevi, Galați, 2001

GALACTION GALA,

Papucii lui Mahmut (Mahmut 'un pabuçları). Ediție bilingvă îngrijită de EROL ULGEN și GÜLTEN ABDULA, Editura Elvan, Galați, 2002

FATMA SADÂC,

Oyun ışığı altında. Şiirler (În lumina jocului). Editura Kayılmaz Maatbası, Izmir, 2002

EMEL EMİN,

Sevgili çocuklara (Copiilor dragi) poezii, Editura Elvan, Galați, 2003

NUREDIN IBRAM,

Tradiții şi obiceiuri ale turcilor din România. Romanya Türklerin’in adetleri ve gelenekleri. Editura Ex Ponto, Constanța, 2003

EMEL EMIN,

Hanımelli. Şiirler, Editura Kriterion, București, 2003

INGINUR RUSTEM,

Influența Islamului, Editura Elvan, Constanța, 2003

CÂRJALI EROL,

Organe de Maşini, Editura Ovidius University Press, Constanța, 2003

NILGÜN ASAN,

Türk masalları ve masal kahramanları, Editura Elvan, Galați, 2004

NUSRET ERTUĞRUL,

Çağlayan, Editura Elvan, Galați, 2004

FILIZ HALIL,

Isakça’ da Türk İzleri (Urme ale turcilor în Isaccea), Editura Elvan, Galați, 2004

GÜLTEN ABDULA,

Sayahatnameler de Sarı Saltuk Baba, Editura Elvan, Constanța, 2004

GÜLTEN ABDULA,

Atatürk Bizimle, Editura Elvan, Galați, 2004

EMEL EMIN,

Güz manzarası (Privelişti de toamnă, poezii si povestiri), Editura Selam, Constanța, 2005

CONSTANTIN JUAN-PETROI,

Ada-Kaleh (Monografie), Editura Elvan, Galați, 2005

HAYAT MEMIŞ,

Yıldızlarla Dertleşmek (poezie), Editura Selam, Constanța, 2005

NİLGÜN ASAN · MİNEVER OMER,

UDTR la Moment Aniversar 15 ani, Editura Xpress Promotion, Constanța, 2005

NİLGÜN ASAN · MİNEVER OMER · SERİN GAFAR,

Femeia Turcă din Balcani, Editura Xpress Promotion, Constanța, 2005

EMEL EMIN,

Gün Doğarken (poezie), Editura Golden, Constanța, 2006

CORNELIA CĂLIN BODEA,

Mirajul Orientului, Editura Golden, Constanța, 2006

NEDRET şi ENVER MAHMUT · ERVIN şi NURGEAN IBRAIM,

Türk Edebiyatı Antoloji, Editura Golden, Constanța, 2006

HAYAT MEMIŞ,

Bir Damla Mutluluk / Un strop de fericire (poezie), Editura Golden, Constanța, 2006

HAYAT MEMIŞ,

Düș Bahçem / Grădina Viselor Mele (poezie) Editura Golden, Constanța, 2007

NUREDIN IBRAM,

Musulmanii din România, Editura Golden, Constanța, 2007.

Romanya'da Türk Kültürünün İzleri (Urme ale culturii turce în România, Simpozion internațional, Constanța, 2005), Editura Golden, Constanța, 2007

EMEL EMIN,

Divan esintisi (Gazel ve dörtlükler), Editura Golden, 2007

NUREDIN IBRAM,

Islamul Pur și Simplu, Editura Golden, Constanța, 2007

CIDEN-SENA MENABIT · ANA MARIN · VERONICA NEDELCU,

Să învățăm limba română / Romence öğrenelim, Editura Golden, Constanța, 2007

GÜLTEN ABDULA NAZARE,

Kurtuluş Savaşı ve Atatürk, Editura Elvan, Constanța, 2007

GÜLTEN ABDULA NAZARE,

85. Zafer Bayramı, Editura İstru, Galați, 2007

FATMA SADÂC,

Coaja pergamentului, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008

FATMA SADÂC,

Arkadaşlık ve sevgi bağları, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008

FATMA SADÂC,

Răsfățica. Povești și povestiri, Editura Ex Ponto Constanța, 2008

RIZA YETİM,

Izbânzile unui copil, traducere FATMA şi VILDAN SADÂC, Editura Golden, Constanța, 2008

SUZAN MEHMET,

Vortex (roman), Editura Ex Ponto, Constanța, 2008

EMIN EMEL,

Curs practic de limba turcă, Editura Golden, Constanța, 2008

İ. ÜNVER NASRATTİNOĞLU · SERİN TÜRKOĞLU,

II. Uluslararası Romanya’da Türk Kültürün İzleri Sempozyumu, Editura Golden, Constanța, 2008

FATMA SADÂC,

Cu binețe începe orice zi, Editura Ex Ponto, Constanța, 2009

GÜLTEN ABDULA NAZARE,

Türk Boylarında Bahar Bayramları (Nevruz ve Hıdırllez), Galați, Editura Istru, 2009

GÜLTEN ABDULA,

Mevlana, Editura Istru, Galați, 2009

CONSTANTIN MIU, traducere FATMA SADÂC,

Mubaşirin Ruhu / Grefier al Sufletului, Editura Ex Ponto, Constanța, 2009

FIRDES MUSLEDIN,

Kur’an-ı Kerim’den Sure ve Dualar, Editura Golden, Constanța, 2009

SULEYMAN ÇELEBİ,

Mevlidi Șerif, ediția a-II-a, Editura Golden, Constanța, 2009

HAYAT MEMİŞ,

Gönül Masalı / Poveste de suflet, Editura Golden, Constanța, 2009

VASILE GHICA, traducere FATMA SADÂC,

Aforisme în do minor / Perdahlar Do Minör Aforizmaları, Editura ExPonto, Constanța, 2009

ION DRAGOMIR, traducere FATMA SADÂC,

Transferuri de izvoare / Derelear nakliesi, Editura Ex Ponto, Constanța, 2009

NUREDIN IBRAM,

Romanya Türk Asıllı Toplulukların Kültürel ve Medeniyet Tarihinden Seçmeler, Editura Ex Ponto, Constanța, 2009

AGIEMIN BAUBEC · G. DENIZ-KAMER BAUBEC,

Dicționar / Sözlük, român- turc / turc-român, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010

MEHMET IRFAN BAŞPINARLI,

Geri Dön Anne…, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010

AGIEMIN BAUBEC,

Gramatica limbii turce contemporane (Günümüz Türk Dili Grameri), Editura ExPonto, 2010

FATMA SADÂK,

Lasă-mă să scriu, Editura ExPonto, Constanța, 2010

NİLGÜN PANAITESCU · MİNEVER OMER · MELEK OSMAN,

U.D.T.R. – 20 ani de activitate, Editura ExPonto, Constanța, 2010

NURGEAN IBRAIM · NILGÜN PANAITESCU,

Din bucătăria turcilor dobrogeni, Editura ExPonto, Constanța, 2010

AGIEMIN BAUBEC,

Cursuri Practice de Limba Turcă (Uygulamalı Türkçe Dersler), Editura ExPonto, Constanța, 2011

MICTAT A. GÂRLAN,

Metodologia cercetării etnopsihologice, Editura Lumen, Iaşi, 2011

NUREDIN IBRAM,

Comunitatea musulmană din Dobrogea, pagini de cultură şi civilizație, Editura ExPonto, Constanța, 2011

NEJLA ALI-IONESCU,

Influențe ale muzicii tradiționale orientale – turceşti în muzica europeană, Editura ExPonto, Constanța, 2012

AGIEMIN BAUBEC,

Limba Turcă Practică / Türk Dili Uygulamalı, Editura ExPonto, Constanța, 2012

CARMEN BULZAN,

Ada-Kaleh Insula Amintirilor, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2013

EMIN EMEL,

Literatura Turcă de la Începuturi până la al II lea Război Mondial, Editura ExPonto, Constanța, 2013

FATMA SADÂC, traducere Valeriu Butulescu

Oaze de nisip, Editura ExPonto, Constanța, 2014

NILGUN PANAITESCU · IBRAIM NURGEAN,

Iz oriental, Editura Imperium, 2014

EMIN EMEL,

Gazeluri, Editura Imperium, 2015

---

V. Radio T

La sfârşitul anului 2008, după ani de eforturi pentru obținerea autorizațiilor şi a licenței de funcționare, ia ființă postul de radio «RADIO T», motiv de mândrie pentru comunitatea turcă, care este una din puținele minorități naționale din România ce au un post de radio propriu.
Radio T emite pe frecvența de 104,40 Mhz în Constanța şi este singurul post de radio din peisajul mediatic dobrogean care difuzează timp de 9 ore emisiuni în limbile română şi turcă.

Radio T a fost înființat în scopul de a satisface cerințele comunității turce din Dobrogea de a avea nu numai o revista bilingvă, ci şi un alt mijloc de comunicare de masă în limba maternă unde să îşi promoveze evenimentele, tradițiile, obiceiurile şi credința religioasă. Radio T difuzează în limbile română şi turcă emisiuni: informative, culturale, de sănătate, pe teme religioase şi muzicale.

Demersurile de înființare a Radio T au început în anul 2008, prin eforturile susținute ale Uniunii Democrate Turce din România, ale Muftiatului Cultului Musulman din România, ale U.D.T.T.M.R. şi cu sprijinul Consulatului Republicii Turcia la Constanța, acestea fiind finalizate odată cu obținerea deciziei de autorizare audiovizuală nr. 15650 din 27 ianuarie 2009, din partea CNA. A fost un an greu pentru directorul radioului, profesorul Ervin Ibraim dar şi pentru conducerea UDTR, care s-au ocupat de întocmirea documentației necesare şi de obținerea autorizațiilor de funcționare.

Pe parcursul acestor ani s-a reuşit crearea un segment de ascultători fideli ai programelor Radio T. Aceştia nu sunt numai de etnie turcă, ci sunt şi români, iubitori de muzică turcească. Tânăra echipă redacțională a urmat stagii de perfecționare la T.R.T., postul național de radio din Turcia, familiarizându-se cu aparatura de ultimă generație şi cu noile tendințe mediatice.

„Ştirile Radio T, Radio T Haberleri” se aud zilnic pe frecvența de 104,4 Mhz. Vocile care ne însoțesc diminețile sunt: Selmin Arif și Amet Derya, iar de la pupitrul tehnic, Fatih Osman. Un colectiv tânăr, care a reuşit într-un timp relativ scurt să treacă peste emoțiile inerente debutului «on the air».
Politica editorială este echilibrată, astfel încât emisia în limba turcă contrabalansează cu cea în limba română, iar iubitorii de muzică turcească pot asculta cele mai recente piese din repertoriul celor mai îndrăgiți interpreți din Turcia.

---