decor decor

design Cicero Fârtat
© 2006-2015 UDTR; toate drepturile rezervate

decor stema Romaniei

START

STATUTUL
UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA

  1. NUME, SCOP, COMPUNERE, SEDIU, EMBLEMĂ
  2. OBIECTIVUL ACŢIUNII
    MIJLOACE DE ACŢIUNE
  3. MEMBRII UNIUNII
  4. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
    1. Dispoziţii generale
    2. Organele de conducere ale sucursalelor teritoriale
      1. Adunarea generală
      2. Comitetul de conducere al sucursalei
    3. Organele de conducere ale sucursalelor judeţene
    4. Organele de conducere ale Uniunii
      1. Adunarea Generală Națională
      2. Consiliul Director
      3. Comitetul Director
      4. Atribuţiile Biroului Executiv
    5. Reprezentanţii UDTR în Parlamentul României
      1. Comisiile de Specialitate
    6. Organul de control – Comisia de cenzori
  5. MIJLOACE MATERIALE ŞI FINANCIARE
  6. DISPOZIŢII FINALE

Clauze de interpretare:

În scopul interpretării unitare a prezentului STATUT, cuvintele:

  1. „Uniunea” sau iniţialele „U.D.T.R.” înseamnă „Uniunea Democrată Turcă din România”
  2. „Comunitate” – se referă la o comunitate turcă dintr-o localitate (municipiu, oraş, comună sau sat) de pe teritoriul României.

CAPITOLUL I
NUME, SCOP, COMPUNERE, SEDIU, EMBLEMĂ

Articolul 1
  1. Numele Uniunii este „UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA”, a fost fondată la Constanţa în ziua de 1 februarie 1990 şi a dobândit irevocabil personalitate juridică la data de 21 decembrie 1993 prin efectele Deciziei civile nr. 280 a Curţii de Apel, Secţia a IV-a Civilă.
  2. Durata Uniunii Democrate Turce din România: Durata este nelimitată.
  3. Emblema Uniunii este un glob pe care se află simbolul lumii turcice încadrat de două ramuri de măslin, ca simbol al păcii. La baza globului se află tricolorul românesc, ce reprezintă sprijinul pe care statul român şi România îl acordă etnicilor turci, cetăţeni români, pentru păstrarea identităţii etno-lingvistice, culturale şi religioase.
  4. Ziua limbi turce este sărbătorită la data de 5 iunie, fiind instituită prin Legea nr. 223/ 2016.
Articolul 2
  1. Uniunea Democrată Turcă din România este organizaţia cetăţenilor români aparţinând minorităţii turce din ţară.
  2. Ea este o organizaţie neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ (sau patrimonial) care are ca scop esenţial apărarea dreptului la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a membrilor săi prin:
    1. exercitarea tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului prevăzute de Constituţie;
    2. protecţia identităţii etnice, cu deosebire limba, cultura, tradiţiile şi valorile materiale proprii şi religia;
    3. cultivarea şi dezvoltarea relaţiilor tradiţionale de prietenie româno-turce;
    4. ocrotirea aşezămintelor şi a lăcaşurilor de cult proprii sau care o reprezintă;
    5. întreţinerea vestigiilor şi a monumentelor istorice care îi oglindesc trecutul;
    6. exprimarea credinţei religioase;
    7. crearea unui sistem de protecţie socială a membrilor săi şi dezvoltarea unor programe de asistenţă socială corespunzătoare;
    8. alte modalităţi adecvate.
  3. Uniunea şi sucursalelor ei își desfașoară activitatea în conformitate cu prezentul statut, prevederile Ordonanței de Guvern nr. 26/ 2000, cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare şi al art. 62 alin. (2) din Constituția României. Şi în conformitate cu cerintele din „Legea privind finantarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale”, articolele din Legea nr. 334/ 2006, republicată cu modificările şi completările ulterioare privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, care „se aplică în mod corespunzător şi organizaţiilor catăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care sunt asimilate partidelor politice”.
Articolul 3
  1. Uniunea Democrată Turcă din România este compusă din sucursale constituite în judeţe, municipii, oraşe, comune, sate:
    1. Sucursale fără personalitate juridică;
  2. Primirea de noi sucursale în Uniune se face cu aprobarea Adunării Generale Naționale a acesteia.
  3. Uniunea poate constitui centre culturale şi organizaţii, fără personalitate juridică, atât în ţară cât şi în străinătate, conform legislaţiei în vigoare, subordonate conducerii Uniunii.
Articolul 4
  1. Sediul central al Uniunii Democrate Turce din România este în Constanţa.
  2. Schimbarea sediului se poate face numai cu aprobarea Consiliul Director.
Articolul 5

Emblema Uniunii Democrate Turce din România este prevăzută în anexa 1 şi se va aplica pe ştampile, înscripţii, titluri etc. de orice fel.


CAPITOLUL II
OBIECTIVUL ACŢIUNII
MIJLOACE DE ACŢIUNE

Articolul 6

Obiectivele activităţii Uniunii Democrate Turce din România le constituie păstrarea şi exprimarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase, precum şi a tradiţiilor cetăţenilor români de naţionalitate turcă, în conformitate cu principiile de egalitate şi nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni, consacrate de Constituţia României şi legile în vigoare precum şi cu convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte.

Articolul 7

În vederea realizării scopului şi obiectivelor sale, Uniunea Democrată Turcă din România va acţiona în următoarele direcţii principale:

  1. păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea tradiţiilor şi valorilor materiale şi spirituale proprii minorităţii turce;
  2. întărirea activităţii organelor de conducere ale Uniunii şi sucursalelor ei, precum şi apărarea fermă a intereselor legitime ale acestora;
  3. organizarea în mod sistematic a învăţării limbii turce şi exercitarea drepturilor ca persoanele aparţinând minorităţii turce să poată fi instruite în limba maternă;
  4. redobândirea tuturor bunurilor care au aparţinut comunităţii turce din România (moschei, şcoli şi imobile cu alte destinaţii, precum şi a altor bunuri aparţinătoare minorităţii naţionale);
  5. cultivarea în acţiunile sale a relaţiilor tradiţionale de prietenie între România şi Turcia;
  6. promovarea şi amplificarea relaţiilor de colaborare cu autorităţile publice ale Turciei, cu organizaţiile neguvernamentale, apolitice din interiorul şi din diaspora turcă, inclusiv cu organizaţiile legal constituite ale minorităţii româneşti din Turcia;
  7. dezvoltarea de relaţii de colaborare cu autorităţile publice din România, precum şi cu celelalte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;
  8. dezvoltarea de relaţii de colaborare cu autorităţile publice din România, precum şi cu celelalte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;
  9. stabilirea și promovarea legăturilor culturale științifice, sportive și de altă natură, cu organizațiile similare din țară și străinătate, cu comunitățile și populațiile de limbă turcică sau de religie islamică;
  10. eliberarea de atestate pentru activități specifice comunității turce (studierea limbii turce, folclor tradițional turcesc, bucătărie și patiserie turcă, lucrări de artizanat, realizare covoare turcești etc.);
  11. luarea oricăror alte măsuri conforme cu legea, menite să conducă la realizarea scopului şi obiectivului activităţii Uniunii;
  12. organizarea şi participarea la întâlniri în ţară sau străinătate, la seminarii, prelegeri, conferinţe etc. legate de domeniul de activitate, de îmbunătăţirea cadrului organizatoric şi de reglementare a acestuia şi de schimbul de experienţă cu alte organizaţii similare.
Articolul 8

Mijloacele principale de acţiune la nivel de Uniune sunt următoarele:

  1. Iniţierea, organizarea şi efectuarea unor studii privind originea, aşezarea şi răspândirea etnicilor turci din România, evoluţia culturii materiale şi spirituale a acestora, particularităţile vieţii, obiceiurile şi tradiţiile lor, legăturile istorice, culturale, economice, ştiinţifice cu poporul român.
  2. Identificarea, cunoaşterea şi relevarea izvoarelor documentare, monumentelor, operelor de artă, vestigiilor arheologice aparţinând civilizaţiei turceşti din România, organizarea de acţiuni destinate restaurării, conservării şi punerii în valoare a lor.
  3. Elaborarea şi derularea unor programe de conferinţe, mese rotunde, simpozioane, gale de filme, seri de muzică, expoziţii de artă, festivaluri ale poeziei, teatrului, cântecului şi dansului turcesc.
  4. Organizarea de cluburi, dotarea lor cu aparatură şi materiale adecvate, organizarea de activităţi cultural-educative, sportive, turistice ş.a. în cadrul activităţilor de club, înfiinţarea unor Centre Culturale Regionale cu sediul la Constanţa, Bucureşti sau orice altă localitate reprezentativă pentru cultura turcă care prin activităţile desfăşurate să contribuie la lărgirea orizontului cultural al etnicilor turci din România.
  5. Editarea de ziare, reviste „Hakses”, posturi de radio sau televiziune, publicaţii, cărţi, precum şi funcţionarea unei biblioteci, în care să se reflecte istoria, tradiţia şi activitatea comunităţilor turceşti cât şi reprezentarea adecvată a minorităţii turceşti în spaţiile acordate de mass-media publică. În acest scop se poate înfiinţa o tipografie a Uniunii pentru editarea/ traducerea/ transferul de lucrări şi studii privitoare la cultura şi civilizaţia turcă şi islamică.
  6. Organizarea învăţării limbii turce în cadrul comunităţilor din municipii, oraşe, comune şi sate, urmărirea modului de desfăşurare a procesului învăţării limbii turce, a istoriei şi tradiţiei minorităţii turce din instituţiile de învăţământ.
  7. Studierea situaţiei sociale a turcilor din România şi desfăşurarea unor programe de asistenţă socială adecvate.
  8. Realizarea de venituri, altele decât cele specifice societăţilor comerciale cum ar fi:
    1. editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale de propagandă şi cultură proprie organizaţiei;
    2. organizarea de întruniri şi seminarii cu tematică cultural educativă şi socio-economică;
    3. acţiuni culturale, sportive şi distractive;
    4. servicii interne;
    5. închirierea spaţiilor aflate în patrimoniul propriu pentru conferinţe sau acţiuni social-culturale şi pentru organizarea birourilor parlamentare;
    6. înstrăinarea terenurilor şi clădirilor din patrimoniu, dar numai după cel puţin 10 ani de la înregistrarea în patrimoniu, cu excepţia organizaţiilor aflate în curs de dizolvare; termenul de 10 ani nu se aplică în situaţia bunurilor imobiliare moştenite;
    7. înstrăinarea bunurilor mobile din patrimoniu, numai dacă nu reprezintă acte de comerţ;
    8. venituri din dobânzi bancare.
  9. Atragerea de donaţii şi disponibilităţi din ţară şi străinătate, cu respectarea legislaţiei în vigoare în scopul susţinerii obiectivelor Uniunii.
  10. Finanţarea campaniei electorale conform prevederilor legale.
  11. Sprijinirea tineretului de etnie turcă în vederea obținerii unui înalt grad de pregătire profesională și științifică în toate domeniile vieții sociale prin acordarea de burse de studii în țară și străinătate.

CAPITOLUL III
MEMBRII UNIUNII

Articolul 9
  1. Uniunea Democrată Turcă din România are următoarele categorii de membri – persoane fizice – care trebuie să adere la una din sucursalele sale, să recunoască şi să se angajeze că vor aplica în mod necondiţionat Statutul ei:
    1. membri titulari – persoanele de naţionalitate turcă (ai căror părinţi – unul sau ambii sunt de etnie turcă) care au cetăţenie română şi domiciliul stabil în România, soţii sau soţiile acestora, precum şi copiii lor;
    2. membri simpatizanţi – orice alte persoane indiferent de naţionalitate sau de cetăţenie.
  2. Membrii titulari au toate drepturile prevăzute de prezentul statut, cu următoarele excepţii:
    1. în organele de conducere ale sucursalelor judetene şi din municipii, oraşe, comune, sate şi ale Uniunii, precum şi reprezentanţi ai Uniunii în Parlamentul României nu pot fi aleşi decât membri titulari de naţionalitate turcă, cu domiciliul stabil în România, descendenţi din părinţi cu cetăţenie română;
    2. la alegerea organelor de conducere pot fi validate doar candidaturile membrilor titulari care au o vechime de cel puțin patru ani în Uniune, sunt membri activi, au experiență în conducerea organizațiilor și au cotizația plătită la zi;
    3. în organele de conducere ale sucursalelor uniunii nu pot fi aleși decât membrii care au minim studii gimnaziale, în cazul sucursalelor de la sate, comune și orașe mici; minim studii liceale în cazul sucursalelor orășenești și municipale; și studii superioare pentru conducerea uniunii și reprezentantul în Parlamentul României; iar în funcțiile sus-menționate nu pot fi aleși decât membrii comunității care nu au cazier. Trebuie să aibă cotizația plătită la zi.
  3. Membrii simpatizanţi au toate drepturile membrilor titulari, cu excepţia dreptului de a alege şi de a fi ales.
  4. Comitetul Director va avea dreptul de acordare a titlului de Membru Onorific unor personalităţi române şi străine, domiciliate în ţară sau străinătate care au promovat obiectivele, interesele şi prestigiul Uniunii.
  5. Calitatea de Membru de Onoare (Onorific) se acordă, în adunări solemne, sub formă de înscrisuri, diplome, plachete, insigne şi premii personalităţilor cu realizări deosebite în artă, ştiinţă, cultură, sport, mass-media, economie şi mediul de afaceri.
Articolul 10
  1. Calitatea de membru – persoană fizică se poate dobândi numai dacă cel care o solicită îndeplineşte următoarele condiţii:
    1. a împlinit vârsta de 18 ani;
    2. recunosc, acceptă şi se angajează să aplice în mod necondiţionat Statutul, Programul, precum şi hotărârile organelor de conducere;
    3. consimt să activeze în cadrul Uniunii şi a sucursalelor ei potrivit aspiraţiilor, aptitudinilor şi posibilităţilor lor.
  2. Calitatea de membru titular sau membru simpatizant se dobândeşte la cerere prin completarea unei adeziuni la Uniunea Democrată Turcă din România.
Articolul 11
  1. Primirea în rândurile Uniunii Democrate Turce din România se avizează de comitetele de conducere ale sucursalelor UDTR, precum și a carnetului de membru cu cotizația achitată la zi.
  2. Copiii între 7 – 18 ani se înscriu în Comisia de Tineret a Uniunii, cu consimţământul scris al unuia dintre părinţi sau în lipsă, al ocrotitorului legal, care se dă pe adeziune.
  3. Persoanele care îşi manifestă dorinţa de a deveni membri ai UDTR din muncipiile, oraşele, comunele sau satele unde nu există sucursală a UDTR se pot înscrie în sucursala teritorială cea mai apropiată sau la o altă sucursală acceptată.
Articolul 12

Membrii Uniunii Democrate Turce din România au următoarele drepturi:

  1. să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale sucursalelor municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti şi ale Uniunii Democrate Turce din România;
  2. să fie propuşi pe listele de candidaţi în cadrul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, precum şi în cadrul alegerilor locale de către comitetele de conducere ale sucursalelor municipale, orăşeneşti, comunale, cu acordul Consiliul Director al Uniunii Democrate Turce din Romania;
  3. să folosească în mod gratuit baza materială a Uniunii Democrate Turce din România şi a sucursalelor municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti în scopurile Uniunii;
  4. să participe la manifestările culturale, sportive, turistice etc., organizate de Uniune şi de sucursalele municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti;
  5. să publice studii, articole şi alte lucrări în publicaţia Uniunii şi să se folosească de serviciile editoriale ale acesteia în mod corespunzător calităţii, necesităţii şi oportunităţii lucrărilor;
  6. să primescă, în caz de nevoie, ajutoare sociale și umanitare, în limita disponibilitaților în condiții speciale (calamități, boli grave, accidente, decese etc.), cu aprobarea Consiliului Director;
  7. alte drepturi stabilite de organele de conducere ale Uniunii şi sucursalelor municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti.
Articolul 13

Membrii Uniunii Democrate Turce din România au următoarele îndatoriri:

  1. să studieze, să cunoască şi să aplice prevederile Statutului şi Programului Uniunii şi să activeze pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor organelor de conducere ale ei şi ale sucursalelor municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti în cadrul cărora activează;
  2. să contribuie, prin toate mijloacele de care dispun şi în mod corespunzător posibilităţilor pe care le au la realizarea scopului şi obiectivelor Uniunii;
  3. să fie loiali Uniunii şi să nu se folosească, în nici un mod, de calitatea de membru al acesteia în scopuri contrare intereselor ei;
  4. să nu facă declaraţii publice calomnioase sau denigratoare, care să denatureze, în ţară sau în străinătate, imaginea etniei turce, a Uniunii şi a sucursalelor sale sau a membrilor şi organelor de conducere ale acestora;
  5. să nu angajeze, în nici un fel, Uniunea sau sucursalele ei şi organele lor de conducere în manifestări politice de orice fel, în acţiuni care ar putea duce la subminarea lor;
  6. să popularizeze, prin toate mijloacele de care dispun, obiectivele şi acţiunile organizate ale Uniunii şi sucursalele sale, în vederea creşterii numărului membrilor ei;
  7. să plătească cu regularitate cotizaţia stabilită şi să-şi onoreze cu promptitudine toate celelalte obligaţii pe care le asumă faţă de Uniune şi sucursalele din care fac parte;
  8. să respecte ordinea interioară în cadrul sediilor, caselor de cultură, cluburilor, bibliotecilor, bazelor sportive etc., pe care le folosesc;
  9. alte îndatoriri stabilite de organele de conducere ale Uniunii şi ale sucursalelor sale municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti.
Articolul 14
  1. În cazul nerespectării îndatoririlor prevăzute la articolul 13, membrii Uniunii pot fi atenţionaţi verbal, în caz de nerespectare pot fi avertizaţi în scris, iar dacă încalcă în mod repetat prevederile Statutului, normelor şi hotărârilor organelor de conducere ale sucursalelor sau ale Uniunii ori comit fapte de o gravitate deosebită, de genul celor prevăzute la literele c), d) şi e) de la acel articol, li se poate retrage calitatea de membru al Uniunii Democrtate Turce din România.
  2. Membrilor Uniunii li se poate suspenda calitatea de membru în caz de inactivitate, dar şi de neplată a cotizaţiei timp de 6 luni, sau li se poate retrage această calitate dacă inactivitatea sau neplata cotizaţiei depăşeşte un an.
  3. Aplicarea măsurilor prevăzute la alineatele precedente se face de către comitetele de conducere ale sucursalelor municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti, în cazul membrilor titulari sau simpatizanţi, şi de către Adunarea Generală Naţională a Uniunii, în cazul membrilor comitetelor de conducere ale sucursalelor municipale, orăşeneşti, comunale şi ai Comitetului Director.
Articolul 15
  1. Împotriva măsurilor de aplicare a sancţiunii se poate face contestaţie la organul ierarhic superior, în termen de 15 zile de la comunicare, iar soluţionarea ei se face în termen de 30 de zile de la înregistrare, rezultatul comunicându-se în cadrul aceluiaşi termen.
  2. Soluţiile date asupra contestaţiei sunt definitive.
Articolul 16
  1. Persoanele cărora li s-a retras calitatea de membru îşi pot redobândi această calitate după cel puţin 6 luni de la retragerea ei.
  2. Cererea de redobândire a calităţii de membru trebuie să fie motivată şi se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare, de către organul ierarhic superior celui care a aplicat sancţiunea.

CAPITOLUL IV
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

SECŢIUNEA I
Dispoziţii generale

Articolul 17

Uniunea Democrată Turcă din România este organizată pe baza principiului teritorialităţii în:

  1. Sucursale teritoriale fără personalitate juridică.
  2. Sucursalele judeţene fără personalitate juridică, Constanţa şi Tulcea.
  3. Centre culturale şi organizatii fara personalitate juridică.
Articolul 18

Organele de conducere sunt următoarele:

  1. La nivelul Uniunii:
    1. Adunarea Generală Naţională;
    2. Consiliul Director;
    3. Comitetul Director;
    4. Biroul Executiv.
  2. La nivelul sucursalelor judeţene:
    1. Comitetul de conducere al sucursalei judeţene.
  3. La nivelul sucursalelor teritoriale:
    1. Adunarea Generală;
    2. Comitetul de Conducere.
Articolul 19

Organul de control al Uniunii Democrate Turce din Romania este comisia de cenzori care se constituie la nivelul Uniunii.

SECŢIUNEA a II-a
Organele de conducere ale sucursalelor teritoriale

1. Adunarea generală

Articolul 20
  1. Adunarea generală a sucursalei se constituie din comitetul de conducere şi membrii comisiilor de specialitate din localitatea respectivă.
  2. Se pot convoca adunări generale ordinare şi extraordinare.
Articolul 21
  1. Adunarea generală se convoacă de către comitetul de conducere al sucursalei cel putin o dată pe an.
  2. Adunarea generală ordinară este statutar constituită dacă sunt prezenţi cel puţin o jumătate plus unul din numărul membrilor titulari, cu cotizaţia pe anul în curs plătită la zi.
Articolul 22
  1. Adunarea generală extraordinară se convoacă de către comitetul de conducere al sucursalei sau Comitetul Director al Uniunii, în cazuri deosebite, la un interval mai mic de un an.
  2. Adunarea generală extraordinară este statutar constituită în condiţiile prevăzute la articolul 21 alineatul 2.
Articolul 23

Hotărârile adunărilor ordinare şi extraordinare se iau cu o jumătate plus unul din numărul membrilor titulari prezenţi.

Articolul 24
  1. Adunarea generală a sucursalei are următoarele atribuţii principale:
    1. dezbate şi aprobă raportul de activitate al comitetului de conducere;
    2. dezbate şi aprobă programul de activitate pe anul următor;
    3. alege comitetul de conducere a sucursalei, precum şi delegaţii care vor participa la Adunarea generală a Uniunii;
    4. adoptă hotărâri privitoare la orice alte probleme ale sucursalei, înscrise pe ordinea de zi.
  2. Alegerea comitetului de conducere se face o dată la patru ani.

2. Comitetul de conducere al sucursalei

Articolul 25

Comitetul de conducere al sucursalei conduce activitatea acesteia în intervalul dintre două Adunări Generale.

Articolul 26
  1. Comitetul de conducere al sucursalelor se compune din 3–9 membri din care:
    1. un președinte;
    2. 1–2 vice-președinți (sucursalele mari);
    3. un secretar;
    4. și 0–6 membri.
Articolul 27

Comitetul de conducere al sucursalei are următoarele atribuţiuni principale:

  1. aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale, precum şi orice alte sarcini care îi revin, potrivit prevederilor Statutului, exercitând conducerea curentă a activităţii;
  2. dezbate şi aprobă raportul de activitate pe anul precedent, precum şi Programul de activitate pe anul următor, pe care le supune aprobării adunării generalea sucursalei;
  3. analizează periodic cum se desfăşoară activitatea în cadrul sucursalei şi ia măsuri de îmbunătăţire a ei;
  4. organizează, coordonează şi controlează activitatea de la sucursală, cât şi a comisiilor acestora, pe domenii de lucru: învăţământ, cultură, turism, sport, tineret, femei, asistenţă socială etc.
  5. propune Consiliului de conducere al Uniunii decernarea de diplome şi distincţii membrilor sucursalei, pentru merite deosebite în realizarea programelor sale;
  6. îndeplineşte orice alte atribuţii cu privire la buna desfăşurare a activităţii sucursalei.
Articolul 28
  1. Comitetul de conducere al sucursalei se întruneşte în şedinţă de lucru o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar.
  2. Şedinţele de lucru ale comitetului de conducere al sucursalei sunt statutare dacă se întruneşte cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se aprobă cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

SECŢIUNEA a III-a
Organele de conducere ale sucursalelor judeţene

Articolul 29

Organizaţia Judeţeană coordonează activitatea sucursalelor din judeţul respectiv.

Articolul 30
  1. Comitetul de conducere al Organizaţiei judeţene are următoarea componență:
    1. Preşedinte;
    2. vicepreşedinte;
    3. secretar;
    4. membri (peşedinţii sucursalelor din judeţul respectiv sau un delegat din partea sucursalei, ales de Comitetul de Conducere al sucursalei respective).
  2. Comitetul de conducere al Organizaţiei judeţene are următoarele atribuţiuni principale:
    1. Evaluează şi urmăreşte îndeaproape activitatea sucursalelor din judeţ.
    2. Îndeplineşte orice alte atribuții stabilite de conducerea UDTR.
    3. Verifică buna administrare a bunurilor mobile şi imobile ale sucursalelor din județ, în conformitate cu cerințele legale.
Articolul 31
  1. Alegerea președintelui, vicepreședintelui şi a secretarului comitetului de conducere al Organizației județene se face o dată la 4 (patru) ani, de către președinții de sucursale din județul respectiv şi este supusă aprobării Consiliul Director al UDTR.
  2. Președinții sucursalelor județene sunt membri ai organizației județene respective.
  3. Organizația Județeană îşi desfășoară activitatea în ședințe trimestriale sau ori de cate ori este nevoie, în prezența a jumătate plus unu din numărul total al membrilor ce îl compun.
  4. Conducerea Organizației Județene, în indeplinirea atribuțiilor ce îi revin, ia hotărâri cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți.

SECŢIUNEA a IV-a
Organele de conducere ale Uniunii

1. Adunarea Generală Națională

Articolul 32
  1. Adunarea Generală Națională este organul suprem de conducere al Uniunii.
  2. Se pot convoca adunări generale ordinare şi extraordinare.
Articolul 33

Adunarea Generală Națională ordinară se convoacă de Consiliul Director o dată pe an şi are drept de control permanent asupra organelor prevăzute la art. 18 pct. 1 lit. b), c) şi art. 19.

Articolul 34

Adunarea Generală Națională extraordinară se convoacă de Consiliul Director din iniţiativa sa, ori în cazuri deosebite, la un interval mai mic de un an.

Articolul 35
  1. Convocarea Adunării generale se face cu cel puţin 30 de zile înainte de data fixată, în cazul celei ordinare şi cu cel puţin 15 zile înainte de data fixată, în cazul unei Adunari generale naţionale extraordinare.
  2. Convocarea Adunării Generale Naționale se face printr-o notă de convocare la care se anexează:
    1. proiectul ordinii de zi;
    2. raportul Consiliului Director şi al Comitetului Director;
    3. raportul comisiei de cenzori;
    4. alte rapoarte, informări, propuneri de modificare a statutului etc.
  3. Convocarea poate fi făcută în urmatoarele modalităţi:
    1. la şedinţele Consiliului Director cu cel puţin 30 zile înainte de Adunarea Generală Naţională a UDTR;
    2. prin scrisoare recomandată sau prin scrisoare simplă, expediată cu cel puțin 30 zile înainte de data ținerii adunării generale ordinare şi 15 zile înainte de Adunarea Generală extraordinară a UDTR;
    3. convocarea mai poate fi făcută și prin afișare la sediul UDTR, însoțită de un convocator ce va fi semnat de membrii participanţi cu drept de vot, cu cel puțin 30 zilei inainte de Adunarea Generală Naţională ordinară, respectiv 15 zile înainte de data ținerii adunării generale UDTR în cazul Adunării Generale Naţionale extraordinare.
  4. Convocatorul poate fi semnat și de către împuterniciții Consiliului Director.
  5. Alegerea modalității concrete de convocare a adunărilor generale naţionale UDTR reprezintă un atribut al Biroului Exectuiv.
Articolul 36
  1. La Adunarea Generală Naţională a UDTR participă:
    1. conducerile sucursalelor teritoriale în număr de 1–5 membri în funcție de activitatea depusă în cadrul uniunii și cotizația plătită la zi;
    2. membrii Consiliului Director al UDTR;
    3. președinții și vicepreședinții sau secretarii comisiilor de specialitate ai UDTR.
  2. Adunarea Generală Națională este statutar constituită dacă sunt prezenţi cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor aleşi de sucursalele teritoriale, al membrilor Consiliului Director şi delegații comisiilor de specialitate.
  3. La luarea hotărârilor au drept de vot deliberativ participanţii la Adunarea Generală Naţională UDTR, conform pct. 1 din prezentul articol şi delegaţii sucursalelor teritoriale aleşi de adunările generale ale acestora. (Modul de reprezentare se va decide în şedinţa Consiliului Director)
Articolul 37

Adunarea Generală Națională a Uniunii ia hotărâri cu majoritatea simplă (jumătate + 1) a voturilor delegaţilor şi membrilor Consiliului Director prezenţi.

Articolul 38
  1. Adunarea Generală Naţională a Uniunii are următoarele atribuţii principale:
    1. dezbate şi aprobă raportul de activitate al Consiliului Director, precum şi raportul comisiei de cenzori;
    2. adoptă şi aprobă Programul Uniunii;
    3. adoptă Statutul Uniunii şi aprobă modificarea lui;
    4. alege Biroul Executiv UDTR (preşedinte, prim-vicepreşedinte şi secretar general) şi candidatul UDTR în Parlamentul României, ţinând seama de ataşamentul, competenţa şi încrederea de care se bucură cei propuşi;
    5. dezbate şi aprobă hotărâri în legătură cu orice alte probleme aflate pe ordinea de zi;
    6. alege şi revocă membrii Comisiei de Cenzori.
  2. Alegerea organelor prevăzute la litera d) de la aliniatul precedent, se organizează o dată la patru ani.

    Consiliul Director

Articolul 39
  1. Consiliul Director al Uniunii organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate a acesteia în intervalul dintre două Adunări Generale Naționale şi se compune din:
    1. preşedinţii sucursalelor sau, în cazurile când aceştia lipsesc, împuterniciţii comitetelor de conducere ale acestora;
    2. Comitetul Director
    3. Şefii comisiilor de specialitate ai UDTR.
  2. La compunerea Consiliului Director, în funcţie de numărul membrilor de drept care vor fi incluşi în structura sa, conform literelor a) şi b) de la alineatul precedent, se va stabili numărul vicepreşedinţilor şi al membrilor astfel încât, în structura sa finală, să fie format dintr-un număr impar de membri.
Articolul 40
  1. Consiliul Director al Uniunii se întruneşte în şedinţe ordinare, trimestrial, ultima sa şedinţă din cadrul unui an trebuind să aibă loc în cursul lunii decembrie şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar.
  2. Convocarea Consiliului Director se face de către Comitetul Director cu cel puţin 15 zile înainte, în cazul şedinţelor extraordinare.
Articolul 41
  1. Şedinţele Consiliului Director sunt statutare dacă se întrunesc cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi.
  2. Consiliului Director ia hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi.
Articolul 42
  1. Consiliului Director al Uniunii are următoarele atribuţii principale:
    1. urmăreşte şi răspunde de aducerea la îndeplinire a hotărârilor Adunarii Generale Naţionale;
    2. alege membrii Comitetului Director şi aprobă componenţa Comisiilor pe domenii de activitate, precum şi programele de lucru ale acestor comisii;
    3. dezbate şi aprobă proiectul de Statut şi propunerile de modificare ale acestuia, urmând a le supune aprobării Adunării Generale Naţionale;
    4. dezbate, avizează şi aprobă norme, regulamente şi instrucţiuni;
    5. aprobă normele de reprezentare la Adunarea Generală Naţională;
    6. dezbate şi ia hotărâri în legătură cu orice alte probleme aflate pe ordinea de zi a şedinţelor sale;
    7. validează alegerea conducerilor din cadrul sucursalelor UDTR;
    8. hotărăște înființarea și organizarea de:
      • societăți, asociații sau fundații;
      • așezăminte de cultură;
      • așezăminte de asistență socială;
      • așezăminte de caritate și filantropice;
      • edituri și tipografii proprii;
      • mijloace de comunicare audio-vizuale (TV, stații emisie recepție, radio etc);
    9. aprobă înființarea de noi sucursale;
    10. în cazul desființării unor sucursale aprobă transferarea patrimoniului acestora către alte sucursale, unde este necesar;
    11. aprobă achiziționarea de sedii pentru sucursale (sau închirierea);
    12. alege prin vot candidații pentru funcțiile de consilieri județeni și consilieri locali;
    13. va împuternici o persoană fizică pentru a comunica, printr-o declaraţie pe proprie răspundere, încheiată în formă autentică, datele de identificare ale beneficiarului real;
    14. Consiliul director numeşte o „comisie de disciplină şi integritate morală” ce are drept sarcini analizarea conduitei şi integrităţii morale a membrilor Uniunii şi propune Consiliului Director măsurile disciplinare ce se impun.
  2. Alegerea membrilor Consiliului Director se face o dată la patru ani.

Comitetul Director

Articolul 43
  1. Comitetul Director asigură conducerea curentă a activităţii Uniunii (activitatea administrativ-executivă); se compune din:
    1. preşedinte;
    2. prim-vicepreşedinte;
    3. deputaţi şi senatori, reprezentanţi ai Uniunii aleşi în Parlamentul României;
    4. secretarul general;
    5. preşedinţii sucursalelor judeţene Constanţa şi Tulcea;
    6. 9–11 vicepreşedinţi, desemnaţi din sucursalele teritoriale cu o participare mai largă în activitatea Uniunii;
    7. şefii comisiilor de specialitate ai UDTR participă la şedinţele Comitetului Director, având drept de vot consultativ.
  2. Comitetul Director se întruneşte lunar şi ori de câte ori este nevoie.
  3. Şedinţele Comitetului Director sunt statutare dacă se întrunesc cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi şi ia hotărâri cu o jumătate + 1 din numărul celor prezenţi.
Articolul 44

Comitetul Director are următoarele atribuţii principale:

  1. aduce la îndeplinire hotărârile Adunării Generale Naţionale şi a Consiliului Director ale Uniunii;
  2. dezbate şi avizează proiectul de raport al Consiliului Director, bilanţul contabil şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul expirat, urmând a le supune spre aprobare;
  3. dezbate şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul următor, după care le supune dezbaterii şi aprobării Adunării Generale Naţionale;
  4. face propuneri privind componenţa consiliului pe departamente de activitate şi adoptă programele lor de lucru, după care le supune aprobării Consiliului Director;
  5. întocmeşte propuneri privind normele de reprezentare la Adunarea Generală Naţională, proporţional cu numărul membrilor sucursalelor municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti, pe care le supune Consiliului Director;
  6. pregăteşte lucrările necesare cuprinzând propunerile de modificare a Statutului şi le prezintă spre avizarea Consiliului Director;
  7. asigură elaborarea proiectelor de norme, regulamente şi instrucţiuni, le adoptă şi le supune avizarii, aprobării Consiliului Director al Uniunii;
  8. organizează, coordonează, îndrumă şi controlează activitatea comisiilor pe domenii;
  9. asigură contactele cu autorităţile publice şi organizaţiile neguvernamentale pe plan naţional şi internaţional;
  10. asigură desfăşurarea activităţilor editoriale şi de presă ale Uniunii;
  11. aprobă organizarea, ştatul de funcţiuni şi fişele posturilor pentru personalul încadrat în muncă, numirea şi revocarea din funcţii, precum şi salarizarea lor;
  12. îndeplineşte orice alte atribuţiuni şi sarcini care îi revin din prevederile Statutului şi hotărârile Adunării Generale Naţionale şi ale Consiliului Director al Uniunii;
  13. numeşte reprezentanţii în Consiliul pentru Minorităţi Naţionale;
  14. Comitetul Director şi Adunarea Generală Naţională pot acorda calitatea de Preşedinte de Onoare foştilor Preşedinţi ai Uniunii, persoane cu merite deosebite care prin prestigiul şi acţiunile lor au contribuit la promovarea în ţară şi peste hotare a imaginii şi intereselor etniei turce din România. Preşedinţii de Onoare reprezintă Uniunea, pe bază de mandat, în diverse manifestări interne şi externe, acţionează în conformitate cu Statutul, programele şi strategia Uniunii, informează Comitetul Director şi Adunarea Generală Naţională asupra activităţii depuse.
Articolul 45

Activitatea administrativ-executivă se exercită de Biroul Executiv compus din:

  1. Preşedinte,
  2. Prim-vicepreşedinte,
  3. Secretar general,
  4. Şefi de departamente.

Atribuţiile Biroului Executiv

Articolul 46
  1. Preşedintele:
    1. este coordonator al sumelor primite de la bugetul de stat, bugetele locale și a veniturilor proprii;
    2. aduce la îndeplinire hotărârile Comitetului Director şi a Adunării Generale Naţionale;
    3. conduce şedinţele Consiliului Director şi ale Comitetului Director;
    4. poate propune ca la şedinţele Consiliului Director şi ale Comitetului Director, în scopul bunei desfăşurări a lucrărilor, să participe şi alte persoane;
    5. convoacă comisiile de specialitate pentru a stabili modalităţile de îndeplinire a activităţilor lunare;
    6. asigură reprezentarea în rapoartele cu Guvernul României, D.R.I. şi cu alte organizaţii şi instituţii;
    7. îndeplineşte alte atribuţii cerute de desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor Comitetului Director şi a comisiilor;
    8. solicită rapoarte de activitate de la toţi preşedinţii de sucursale şi preşedinţii de comisii pe care le supune dezbaterii Comitetului Director şi Consiliului Director.
  2. Prim-vicepreşedintele:
    1. îndeplineşte pe rând atribuţiunile preşedintelui în absenţa sau potrivit delegării date de către acesta.
    2. coordonează şi verifică activitatea comisiilor de specialitate ale Uniunii;
    3. răspunde de administrarea şi inventarierea bunurilor mobile şi imobile ale Uniunii.
  3. Secretarul General:
    1. ţine evidenţa prezenţei membrilor Consiliului Director şi Comitetului Director la şedinţele acestora;
    2. asigură redactarea tuturor actelor Consiliului Director şi Comitetului Director,
    3. numără voturile exprimate în şedinţele Consiliului Director şi Comitetului Director;
    4. urmăreşte întocmirea proceselor verbale sau înregistrarea şedinţelor Consiliului Director şi Comitetului Director, după caz;
    5. urmăreşte buna funcţionare a dotărilor de la sediu şi ale sucursalelor UDTR, activitatea comitetelor de conducere a acestora, precum şi activitatea personalului;
    6. îndeplineşte orice alte acţiuni necesare bunului mers al activităţii, ca urmare a dispoziţiilor aprobate de Consiliul Director sau de preşedinte;
    7. verifică activitatea sucursalelor aducând la cunoștință conducerii (președinte, birou executiv, comitet director și consiliul național) a situațiilor existente în teritoriu şi tine evidenţa membrilor sucursalelor Uniunii Democrate Turce din România.
  4. Şefii de departament, conform cu fişa postului.

SECŢIUNEA a V-a
Reprezentanții U.D.T.R. în Parlamentul României

  1. UDTR este reprezentată în Parlamentul României în condițiile prevăzute de lege și statutul UDTR.
  2. Parlamentarii informează lunar în scris Comitetului Director și trimestrial Consiliul Director câte amendamente, propuneri și intervenții legate de problemele etniei pe care o reprezintă au avut loc în Parlament
  3. În relațiile cu electoratul va manifesta o atitudine nepărtinitoare, echidistantă și voință politică în rezolvarea problemelor cu care se confruntă acesta.
  4. Parlamentarii sunt membri de drept ai Comitetului Director.

Comisiile de Specialitate

Articolul 47

La nivelul Uniunii Democrate Turce din Romania funcționează comisii de specialitate.

Articolul 48
  1. Componenţa conducerii comisiilor de specialitate este aleasă de către membrii comisiilor de specialitate ale UDTR şi validată în şedinţele Comitetului Director sau ale Consiliului Director. Comisiile de specialitate au următoarea componență: președinte, vicepreședinte, secretar şi pot avea un numar minim de 1-3 membri.
    1. președinte,
    2. vicepreședinte,
    3. secretar.
  2. Responsabilitățile Președintelui comisiei de specialitate sunt după cum urmează:
    1. face parte din Consiliul Director, cu drept de vot consultativ;
    2. propune planul de acțiuni specifice comisiei pe anul în curs și îl supune votului Consiliului Director;
    3. întocmește devizul estimativ de cheltuieli, iar la finalizarea proiectului realizează dosarul;
    4. coordonează și urmărește întregul proces al acțiunilor specifice comisiei respective;
    5. responsabilitatea financiară îi aparține președintelui, iar în lipsa lui poate împuternici unul din membri salariați ai comisiei, iar în cazul în care nu se îndeplinesc aceste cerințe poate fi împuternicit un angajat al UDTR;
    6. coordonează, controlează și răspunde de activitatea comisiei.
  3. Responsabilitățile Vicepreședintelui comisiei de specialitate:
    1. vicepreședintele este înlocuitorul de drept al președintelui în absența acestuia, acolo unde îndeplinește condițiile;
    2. coordonează, controlează și răspunde de activitatea comisiei, în limita dispozițiilor specifice primite de la președinte;
    3. îndeplinește orice alte sarcini și dispoziții primite de la președintele comisiei;
  4. responsabilitățile Secretarului comisiei de specialitate:
    1. păstrează evidența membrilor comisiei;
    2. întocmește tabele nominale necesare desfășurării acțiunilor;
    3. coordonează, controlează și răspunde de activitatea comisiei, în limita dispozițiilor specifice primite de la președinte;
    4. îndeplinește orice alte sarcini și dispoziții primite de la președintele comisiei.
  5. Atribuţiile şi răspunderile Comisiilor de specialitate/ responsabilului de acţiune:
    1. coordonarea şi organizarea de acţiuni, activităţi specifice fiecarei comisii;
    2. acţiunile propuse pot fi aprobate în şedintele lunare de către Comitetul Director sau ale Consiliului Director;
    3. respectă regulile indicate pentru completarea, emiterea şi prezentarea documentelor care atestă efectuarea de plăţi şi care se constituie în documente justificative, pentru a fi înregistrate în evidenţa contabilă;
    4. întocmirea devizelor prezentate cu note de calcul.

SECŢIUNEA a VI-a
Organul de control – Comisia de cenzori

Articolul 49

Controlul gestionar de fond asupra modului în care se administrează valorile materiale şi băneşti ale Uniunii şi ale sucursalelor judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi săteşti se exercită de către comisia de cenzori.

Articolul 50
  1. Comisia de cenzori reprezintă organul intern de control al Uniunii.
  2. Comisia de cenzori este alcatuită dintr-un numar impar de membri, respectiv din 3 (trei) membri, aleşi de Adunarea Generală Naţională a Uniunii, pentru un 1 (un) an şi este formată din:
    1. un preşedinte;
    2. doi membri.
  3. Cel puţin unul din cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, în condiţiile legii.
  4. Regulile de organizare şi funcţionare a comisiei de cenzori se aprobă de Adunarea Generală Naţională.
  5. Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament intern.
  6. În realizarea competenţei sale, comisia de cenzori are următoarele atribuţii:
    1. verifică, cel puţin o dată pe semestru, modul în care este administrat patrimoniul Uniunii;
    2. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în legi, statut sau stabilite de Adunarea Generală Naţională;
    3. supraveghează gestiunea Uniunii, verifică dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare;
    4. întocmeşte rapoarte şi le prezintă Comitetului Director, cât şi Adunării Generale Naţionale;
    5. poate participa, prin membrii săi, la şedinţele Consiliului Director, fără drept de vot.
  7. Membrii Consiliului Director nu pot fi cenzori.
  8. Alegerea membrilor comisiei de cenzori se va face o dată pe an, cu posibilitatea de realegere de către Adunarea Generală Naţională.
  9. Revocarea calităţii de cenzor se va face de către Adunarea Generală Naţională.
  10. Comisia de cenzori are sarcina efectuării controlului gestionar de fond asupra gospodării mijloacelor materiale şi băneşti, verificând respectarea normelor legale cu privire la:
    1. asistenţa, integritatea şi păstrarea bunurilor de orice fel;
    2. utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti;
    3. efectuarea prin modalitatea încasărilor şi plăţilor de orice natură;
    4. conducerea evidenţei contabile şi realizarea datelor înscrise în bilanţuri şi conturi de execuţie.
  11. În exercitarea atribuţiilor lor, comisia de cenzori are dreptul să efectueze controale inopinante ori de câte ori consideră necesar, în toate locurile unde se păstrează şi se vehiculează valori materiale şi băneşti.
  12. În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezentul Statut, comisia de cenzori are următoarele obligaţii:
    1. să efectueze controlul gestionar de fond în condiţiile şi la termenele stabilite de Statut şi Regulamentele Uniunii;
    2. să încheie procese verbale după încheierea fiecărei acţiuni de control;
    3. să ia sau să propună măsuri de prevenire şi înlăturare a neregulior constatate, recuperarea pagubelor şi stabilirea responsabilior în conformitate cu dispoziţiile legale.
  13. La cererea comisiei de cenzori, toate persoanele care păstrează, utilizează şi vehiculează valori materiale şi băneşti ale Uniunii şi sucursalelor sale judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale, au următoarele obligaţii:
    1. să prezinte pentru verificare valorile de orice fel pe care le păstrează, utilizează sau gestionează;
    2. să pună la dispoziţie toate documentele necesare executării controlului;
    3. să dea date, informaţii şi explicaţii verbale sau în scris, după caz, în legătură cu obiectivele controlului;
    4. să sprijine organele de control şi să asigure condiţii pentru buna desfăşurare a controlului.

CAPITOLUL V
MIJLOACE MATERIALE ŞI FINANCIARE

Articolul 51

Mijloacele materiale financiare ale Uniunii sunt următoarele:

  1. mijloace materiale: imobile (clădiri, baze şi terenuri), autovehicule, aparatură tehnică, maşini de birou;
  2. mijloace financiare: bani (în lei sau valută), cecuri bancare, cărţi de credit, părţi sociale, acţiuni.
Articolul 52

Uniunea Democrată Turcă din România şi sucursalele ei realizează venituri şi cheltuieli după cum urmează (conform legii privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, Legea nr. 334/ 2006, republicată cu modificările şi completările ulterioare).

  1. Sursele de venituri (finanţare) ale organizaţiei sunt:
    1. cotizaţii ale membrilor;
    2. donaţii, legate şi alte liberalităţi (conf. Legislaţiei în vigoare);
    3. venituri provenite din activităţi proprii, altele decât cele specifice societăţilor comerciale:
      • editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale de propagandă şi cultură proprie organizaţiei;
      • organizarea de întruniri şi seminarii cu tematică cultural educativă şi socio-economică;
      • acţiuni culturale, sportive şi distractive;
      • servicii interne;
      • închirierea spaţiilor aflate în patrimoniul propriu pentru conferinţe sau acţiuni social-culturale şi pentru organizarea birourilor parlamentare;
      • înstrăinarea terenurilor şi clădirilor din patrimoniu, dar numai după cel puţin 10 ani de la înregistrarea în patrimoniu, cu excepţia organizaţiilor aflate în curs de dizolvare; termenul de 10 ani nu se aplică în situaţia bunurilor imobiliare moştenite.
      • înstrăinarea bunurilor mobile din patrimoniu, numai dacă nu reprezintă acte de comerţ;
      • venituri din dobânzi bancare.
    4. sume alocate de la bugetul de stat și bugetele locale.
  2. Veniturile care provin din subvenţii de la bugetul de stat pot avea următoarele destinaţii:
    1. cheltuieli materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor,
    2. cheltuieli de personal,
    3. chletuieli pentru presă şi propagandă,
    4. cheltuieli privind organizarea de activităţi cultural-educative, sociale, religioase etc.
    5. cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate,
    6. cheltuieli pentru telecomunicaţii,
    7. cheltuieli cu delegaţiile din străinătate,
    8. investiţii în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii organizaţiei,
    9. cheltuieli de protocol,
    10. cheltuieli de birotică,
    11. cheltuieli pentru campania electorală,
    12. cofinanțare proiecte europene,
    13. la propunerea Biroului Executiv, Comitetului Director sau Consiliului Director aprobă editarea de cărți, reviste sau alte publicații cu conținut științific, beletristic etc.
  3. Cheltuielile se efectuează conform bugetelor de venituri şi cheltuieli şi se aprobă de preşedintele Uniunii sau în lipsa preşedintelui din motive obiective de către prim-vicepreşedinte, după aplicarea vizei de control preventiv şi avizarea de către şeful departamentului în care are loc operaţiunea. (conf. Art. 50 punctul 13 litera c).
Articolul 53

Cuantumurile taxelor de înscriere şi cotizaţiile lunare se stabilesc prin hotărâre, de Adunarea Generală Națională.

Articolul 54

Dizolvarea sau autodizolvărea Uniunii Democrate Turce din Romania la nivel naţional cât şi utilizarea eventualelor bunuri rămase se vor realiza conform legislației în vigoare.


CAPITOLUL VI
DISPOZIŢII FINALE

Articolul 55

Modificările şi completările la Statutul UDTR au fost supuse dezbaterii şi au fost aprobate la Adunarea Generală Naţională Extraordinară a UDTR din 03.06.2020.

Articolul 56

Prezentul reprezintă forma actualizată a statutului UDTR, în baza Hotărârii UDTR nr. 1/ 03.06.2020, înregistrată sub nr. 477/ 03.06.2020, astfel cum a fost înscrisă în Registrul asociațiilor şi fundațiilor, aflat la grefa Judecătoriei Constanţa, conform Încheierii civile nr. 6044/ 15.06.2020 pronunțate în dosarul 12200/ 212/ 2020.

Președinte,
OSMAN FEDBI