Prezentarea UDTR
Uniunea Democrată Turcă din România este o organizație apolitică, singura recunoscută de Guvernul României ce aparține etnicilor turci, cetățeni români. Are ca obiectiv de bază exprimarea, protejarea şi promovarea identității etno-culturale, lingvistice şi religioase a membrilor săi:
- protecția identității etnice, în principal, limba, literatura, muzica, religia, tradițiile şi valorile materiale proprii;
- ocrotirea aşezămintelor şi lăcaşurilor de cultură proprii şi care o reprezintă;
- întreținerea vestigiilor şi monumentelor istorice şi arhitectonice care îi oglindesc trecutul şi permanența;
- exprimarea liberă a credinței religioase islamice;
- cultivarea şi dezvoltarea relațiilor tradiționale de prietenie româno-turcă;
- promovarea imaginii turcilor de cetățenie română peste hotare.
Unul din obiectivele UDTR este cultivarea şi dezvoltarea relațiilor tradiționale. În acelaşi timp un alt obiectiv îl constituie protecția identității etnice, în principal, limba, literatura, muzica, tradițiile. Urmare a acestui lucru conducerea uniunii a constituit comisii de lucru pentru realizarea programelor de activitate, sperând a fi benefice comunității turce.
Ca siglă, Uniunea Democrată Turcă din România are, începând din data de 18 martie 1995, un glob pe care se află simbolul etniei turce (semiluna și steaua), fiind încadrat în partea de jos de două ramuri de măslin, simbolizând pacea. La baza globului se află denumirea Uniunii Democrate Turce din România, încadrată de tricolorul românesc, reprezentând sprijinul pe care statul român îl acordă etniei turce pentru păstrarea identității spiritual-cultural-religioase.
Conform statutului, conducerea este aleasă pentru o perioadă de patru ani, de către Conferința Națională, formată din reprezentanți ai tuturor sucursalelor teritoriale UDTR şi este formată din: preşedinte, prim-vicepreşedinte, secretar general:
- Preşedintele este (co)ordonator de credite, aduce la îndeplinire hotărârile Comitetului Director, conduce şedințele Consiliului Director şi ale Comitetului Director, poate propune ca la şedințele Consiliului Director şi ale Comitetului Director, în scopul bunei desfăşurări a lucrărilor, să participe şi alte persoane, convoacă comisiile de specialitate pentru a stabili modalitățile de îndeplinire a activităților lunare, asigură reprezentarea în rapoartele cu Guvernul României, Departamentul pentru Relații Interetnice şi cu alte organizații şi instituții, îndeplineşte alte atribuții cerute de desfăşurarea în bune condiții a activităților Comitetului Director şi a comisiilor, solicită rapoarte de activitate de la toți preşedinții de sucursale sau preşedinții de comisii pe care le supune dezbaterii Comitetului Director şi Consiliului Director.
- Prim-vicepreşedintele îndeplineşte pe rând atribuțiunile preşedintelui în absența sau potrivit delegării date de către acesta.
- Secretarul general ține evidența prezenței membrilor Consiliului Director şi Comitetului Director la şedințele acestora, asigură redactarea tuturor actelor Consiliului Național şi Comitetului Director, numără voturile exprimate în şedințele Consiliului Director şi Comitetului Director, urmăreşte întocmirea proceselor verbale sau înregistrarea şedințelor Consiliului Director şi Comitetului Director, după caz, urmăreşte buna funcționare a dotărilor, precum şi activitatea personalului, îndeplineşte orice alte acțiuni necesare bunului mers al activității, ca urmare a dispozițiilor aprobate de Comitetul Director sau de preşedinte.
Uniunea Democrată Turcă din România are un reprezentant în Parlamentul României şi numeroşi consilieri în cadrul primăriilor din județul Constanța, prefectura Constanța şi alte instituții guvernamentale.
Populația de etnie turcă, după datele ultimului recensământ, din octombrie 2011, este de 27,7 mii. Deci, în ușoară scădere față de 2002, când statisticile au consemnat 33.000 turci. În Constanța trăiesc circa 6.500 turci, în Medgidia 3.340, în orașele de pe litoral: Mangalia (1474), Eforie Nord (209), Techirghiol (430). Datorită urbanizării, migrării sau emigrării, populația din mediul rural a scăzut, este vorba de sate ca Adamclisi (47), Agigea (81), Mihail Kogălniceanu (52), Nicolae Bălcescu (4), Ostrov (27), Poarta Albă (42), Ion Corvin (49), Topraisar (15).
În județul Tulcea trăiește o importantă comunitate turcă. Astfel, în municipiul Tulcea se găsesc – conform recensământului din anul 2011 – 1.674 turci, în Babadag 395, Isaccea 91, Măcin 194, Ciucurova 51, Casimcea 74, Mahmudia 10, Murighiol 8, Somova 5.
Turcii trăiesc în proporție de 70% în mediul urban. Au un nivel de instrucție școlară similar cu cel al altor etnii, dar sunt și mulți neștiutori de carte (10%) sau doar absolvenți ai claselor I-IV (20%).